„Am descoperit variaţii subtile ale formei endocraniene care reflectă probabil schimbări în volumul şi conectivitatea anumitor zone cerebrale”, a precizat Philipp Gunz, care a condus studiul împreună cu Amanda Tilot, ambii de la Institutul Max Planck.
„Scopul nostru a fost să identificăm posibile gene şi mecanisme biologice care sunt asociate cu globularitatea creierului”, a adăugat Amanda Tilot.
Savanţii au avut la dispoziţie un eşantion mare, de circa 4.500 de persoane din Europa, care au în genomul lor ADN neanderthalian, scrie Science Daily.
Folosind tomografii, au stabilit diferenţele endocraniene dintre fosilele de neanderthalian şi forma craniană interioară a oamenilor moderni. Au folosit informaţii de la genomurile secvenţiate din ADN neanderthalian pentru a identifica acele fragmente în cromozomii 1 şi 18 în oamenii actuali care erau corelate cu rotunjimea redusă. Aceste fragmente conţin două gene care deja sunt asociate cu dezvoltarea creierului: UBR4, implicate în generarea neuronilor şi PHLPP1, implicată în dezvoltarea izolării mielinei în jurul celulelor nervoase.
Cercetătorii subliniază că efectele purtării acestor fragmente neanderthaliene rare sunt subtile şi detectabile doar în eşantioane mari.
„Variaţiile neanderthaliene duc la mici schimbări în activitatea genetică şi doar împing uşor oamenii spre o formă craniană mai puţin rotundă”, a conchis Simon Fisher, autorul principal al studiului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: