Noua descoperire, o specie numită Propiestus archaicus, este un strămoş al unei specii de cărăbuş care astăzi se găseşte în America de Sud şi în sudul Arizonei, scrie Live Science.
Descoperirea ajută la clarificarea când şi cum uscatul a devenit din două mase mari în cele şapte continente pe care le cunoaştem astăzi.
„Deşi Propiestus a dispărut în urmă cu mult timp, descoperirea noastră arată unele conexiuni uimitoare în Emisfera Sudică şi Myanmar”, a precizat Shuhei Yamamoto, autorul principal al studiului şi cercetător la Chicago Field Museum.
Piatra de dimensiunea unei monede a fost şlefuită pentru a face mica insectă vizibilă. Cărăbuşul are o lungime de doar 3 milimetri. Este de culoare neagră şi are antene segmentate aproape de lungimea corpului. Cel mai probabil, antenele erau extrem de sensibile pentru a ajuta insecta la orientare în spaţiu.
Subfamilia din care face parte Propiestus archaicus aparţine lui Piestus, care astăzi se găseşte exclusiv în Emisfera Sudică, cu excepţia unei specii care se găseşte în sudul statului Arizona, conform datelor oferite de cercetători în numărul din 30 octombrie al Journal of Systematic Palaeontology. Este prima dată când un membru al acestei subfamilii a fost găsit în chihlimbarul din Myanmar, potrivit cercetătorilor, deşi au mai fost găsite unele fosile asociate cu acest eveniment în rocile din nord-estul Chinei.
Alături de alte urme fosile găsite în chihlimbar, descoperirea noului cărăbuş sugerează că Myanmar făcea cândva parte din Gondwana, un megacontinent care s-a format după dezintegrarea Pangeei. În timpul Cretacicului, Gondwana se dezintegra în părţi care aveau să devină continentele actuale. Urmărirea locaţiilor speciilor de astăzi şi a strămoşilor fosili poate ajuta stabilirea momentelor când aceste rupturi au avut loc.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O piatră de chihlimbar descoperită recent are prinsă cea mai veche fosilă de pui de şarpe cunoscută