Cavităţile oaselor au o valoare nutritivă însemnată. Acolo se află măduva şi sărurile fosfatice, dar pentru a avea acces la acestea, a fost nevoie de dinţi şi fălci extrem de puternice pentru a sparge stratul protector al oaselor. Unele mamifere carnivore, precum hienele sau unele specii de lupi, au suficientă forţă pentru a pulveriza oasele. Dar trasătura nu se găseşte la reptilele actuale, pentru că dinţii superiori şi inferiori nu se potrivesc pentru a putea zdrobi. Aşadar, multe reptile înghit oasele pentru a ajunge la nutrienţi, scrie Science News.
Tyrannosaurus rex (T. rex) nu avea dinţi ocluzivi precum mamiferele menţionate mai sus, dar dovezile sugerează că dinozaurii reuşeau să zdrobească oasele prăzii.
Pentru a afla cum, Paul Gignac (de la Oklahoma State University din Tulsa) şi Gregory Erickson (de la Florida State University din Tallahassee) au examinat dovezile fosile ale comportamentului creaturilor. De asemenea, echipa a investigat forţa muşcăturii a singurilor dinozauri încă în viaţă, anume păsările, dar şi a rudelor apropiate precum crocodilii. Extrapolând, cercetătorii au estimat forţa muşcăturii a lui Tyrannosaurus rex şi presiunea pe care dinţii o puteau exercita în vârfurile acestora.
Astfel, savanţii au ajuns la concluzia că T. rex putea pulveriza oase, mulţumită unei muşcături de 8.000 de newtoni (mai mult de dublu din forţa de muşcătură a crocodililor, cel mai puternic animal în viaţă). Presiunea în vârful dinţilor era până la 3.000 de megapascali, care permitea dinozaurului să străpungă oasele.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Dolofan şi gol: Aceasta este cea mai clară reconstrucţie a marelui dinozaur T-rex
Încă o descoperire remarcabilă cu privire la fiorosul T. rex: nu doar membrele superioare erau mici