Noi descoperiri ale modului în care văduva neagră îşi face pânza pot duce la o revoluţie în ştiinţa materialelor
Folosind tehnici complementare de analiză, precum spectroscopie de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) şi microscopie electronică, echipa de cercetare a putut analiza mai de aproape glandele de unde provin fibrele pânzei de păianjen, scoţând la iveală un grup mai complex de proteine, scrie Phys.
Proteinele pânzei de păianjen nu încep ca micele sferice simple, aşa cum se credea anterior, ci sunt micele mai complexe. Structura unică este necesară pentru a crea fibrele de o rezistenţă remarcabilă a pânzei văduvei negre.
Micelele sunt grupuri/agregate de molecule de forme de obicei sferice.
„Ştim acum că pânza produsă de văduvele negre provine din grupări ierarhice (200 – 500 nanometri diametru) de proteine stocate în abdomenul arahnidei şi nu dintr-o soluţie aleatorie a proteinelor individuale sau dintr-o particulă sferică simplă”, a precizat Gregory Holland, unul dintre autorii studiului de la SDSU.
Studiul a fost publicat pe 22 octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
„Aplicaţiile practice pentru un material ca acesta sunt nelimitate”, a adăugat Holland; putând include textile pentru armată, materiale de construcţii, înlocuitori pentru plastic şi aplicaţii în biomedicină.
„Nu se poate subestima potenţialul impact asupra ştiinţei materialelor dacă putem imita procesul natural ar producerii fibrelor la scară mare”, a afirmat Nathan Gianneschi de la Nortwestern University, celălalt autor principal al studiului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Ce suprafaţă crezi că ocupă cea mai mare pânză de păianjen din lume? (FOTO)