La început, în 1991, se credea că este un Platecarpus, un gen din familia Mosasauridae care putea creşte până la 6 metri lungime. Dar un nou studiu a scos la iveală că făcea partea dintr-un gen cu animale mult mai mari, anume Tylosaurus, din aceeaşi familie, scrie Live Science.
Acestea puteau creşte până la lungimi de chiar 13 metri, conform lui Takuya Konishi, autorul principal al studiului de la Universitatea Cincinnati.
Au existat câteva trăsături care indicau că este vorba de Tylosaurus, unul dintre cei mai mari monştri din Western Interior Seaway – o mare gigantică ce acoperea zona mediană vestică şi sudul Statelor Unite acum 100 – 75 de milioane de ani.
Trăsătura principală pentru identificarea monstrului este botul. Tylosaurus este faimos printre paleontologi pentru botul său alungit, umplut cu dinţi ascuţiţi, cu excepţia vârfului, care avea rolul de „berbec” pentru a împunge şi răni prada; o strategie similară folosită şi de balenele ucigaşe de astăzi.
Totuşi, mosasaurul juvenil nu avea această trăsătură, ceea ce înseamnă că aceştia nu se năşteau cu ea, ci se dezvolta ulterior. Dar cutia craniană semăna cu cea a unui Tylosaurus, la fel şi forma subţire a dinţilor, alături de distribuţia şi spaţiul dintre aceştia.
Când trăia, craniul puiului avea 30 de centimetri, iar întregul său corp avea circa 2,2 metri, fiind 1/6 din lungimea unui adult. Reptilele din această familie nu eclozau, ci năşteau prin gestaţie, asemenea multor mamifere actuale.
În ciuda analizelor detaliate, Konishi şi colegii săi nu au putut determina specia. Există două specii cunoscute din această regiune, de aceeaşi vârstă: Tylosaurus nepaeolicus şi Tylosaurus proriger. Fără alte părţi ale corpului mai dezvoltate, este imposibilă determinarea până la nivel de specie a individului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Un „monstru marin” lung de 9 metri a fost descoperit pe o plajă din Noua Zeelandă (VIDEO)