”Cei mai importanţi ani din istorie”. Omenirea nu mai are mult timp pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice. Ce se întâmplă cu România
„Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”
Raportul ce cuprinde peste 6.000 de referinţe ştiinţifice arată că cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi resimţite şi la un nivel mai redus al creşterii temperaturilor decât cel impus de Acordul de la Paris, de 2 grade Celsius. Omenirea are mult mai puţin timp la dispoziţie pentru prevenirea unui dezastru natural.
„Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”, a declarat Debra Roberts, co-prezentatoare a conferinţei IPCC. Acordul de la Paris prezenta în 2015 faptul că ţările membre trebuie să împiedice creşterea temperaturilor la peste 2 grade Celsius. În prezent, nicio ţară puternic industrializată nu este pe punctul de a îndeplini această cerinţă. Această limită a fost considerată punctul maxim al producerii celor mai puternice efecte ale schimbărilor climatice, inclusiv distrugerea masivă a recifurilor de corali, producerea incendiilor de vegetaţie, inundarea ţărmurilor şi reducerea considerabilă a proviziilor de hrană, conform Science Alert,
Noul raport arată, însă, că atingerea limitei de 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial poate produce aceleaşi efecte asupra planetei. „1,5 grade reprezintă noile 2 grade Celsius”, a declarat Jennifer Morgan, director executiv al Greenpeace International. Dacă nivelul de emisii de carbon continuă să crească la rata curentă, cei 91 de autori ai raportului susţin că omenirea va atinge pragul creşterii temperaturilor cu 1,5 grade Celsius în 2040. Aşadar, omenirea mai are la dispoziţie aproximativ 10-14 ani pentru a preveni acest scenariu. Conform limitei anterioare, omenirea ar mai fi avut la dispoziţie zeci de ani pentru preîntâmpinarea efectelor.
La o creştere de 1,5 grade Celsius, raportul arată că 70-90% dintre recifurile de corali vor dispărea, însă la o creştere de 2 grade Celsius, procentul creşte la 99%. De asemenea, dacă este respectată noua limită, de 1,5 grade Celsius, ar putea preveni creşterea nivelului mărilor şi oceanelor cu 10 centimetri, fiind evitată astfel evacuarea locuitorilor de la tropice. „Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este posibilă conform legilor fizice şi chimice, dar vor fi necesare modificări fără precedent”, a declarat Jim Skea, co-prezentator IPCC.
Per total, autorii studiului susţin că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse la 45% până în 2030, iar până în 2050 emisiile trebuie reduse 100%. De asemenea, la nivel mondial este mecesară eliminarea completă a utilizării cărbunelui şi creşterea utilizării energiei regenerabile cu 50%. În prezent, nicio ţară ce a semnat Acordul de la Paris nu a îndeplinit aceste cerinţe, iar conform raportului IPCC, temperaturile se îndreaptă către o creştere de 3 grade Celsius.
Efectele creşterii temperaturilor cu 2 grade Celsius
Efectele schimbărilor climatice tot mai prezente în România
Credit: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO
Conform unei hărţi publicate la începutul lunii septembrie 2018, realizată pe baza unor modele climatice efectuate la nivel mondial de Centrul pentru Diversitate Biologică din SUA, în România temperaturile ar putea junge la un nivel alarmant până în 2050 dacă se continuă creşterea nivelui de emisii de carbon în ritmul actual. Până în 2050, Muntenia şi Oltenia vor deveni regiunile din România cu cea mai mare creştere a temperaturilor de 3,4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. În nordul Moldovei şi în sudul Transilvaniei, temperaturile ar putea ajunge la 3,2 grade Celsius, iar în Banat şi Crişana temperaturile ar putea creşte cu 3,1 grade Celsius peste limita pre-industrială. Oraşele de la malul Mării Negre vor resimţi cea mai mică creştere a temperaturilor, cu 2,4-2,5 grade Celsius
Fenomenele asociate creşterii temperaturilor sunt observate deja la nivelul ţării noastre, după cum afirmă şi secretarul de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat. „Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat faţă de 1991. Frecvenţa de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece. Am văzut anul acesta, iarăşi, inundaţii serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat marţi Raed Arafat, în cadrul ediţiei a 15-a a „Forumului Internaţional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, potrivit Mediafax.
În plus, cinci judeţe au fost în acest an sub cod hidrologic roşu pe durate mai lungi decât de obicei. De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. „Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut şi cu impact pe care nimeni l-a văzut”, a adăugat Raed Arafat. Furtuni precum cele din 2002 şi 2016, dar şi cea din Timişoara, ce a dus la distrugerea locuinţelor şi moartea unei persoane, ar putea fi tot mai frecvente pe teritoriul ţării.
Nou acord UE pentru reducerea emisiilor
În contextul raportului IPCC, grup din cadrul ONU, Uniunea Europeană a ajuns marţi noaptea la un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon provocate de autovehiculele noi cu 35%, până în 2030. Acordul nu este considerat atât de ambiţios de unele state membre UE, având în vedere că raportul IPCC arată necesitatea reducerii în proporţie de 45% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. În acelaşi timp, Germania şi alte ţări estice nu acceptă un procent de reducere a emisiilor de carbon mai mare de 30%.
Pentru România, ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a declarat marţi, în cadrul Consiliului miniştrilor Mediului de la Luxembourg, că este necesară comercializarea la preţuri accesibile a vehiculelor nepoluante pentru ţările cu venituri medii reduse pentru a se putea atinge procentul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, de 35%.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Constatare dramatică: Schimbările climatice au ajuns, în unele zone, la un punct fără întoarcere