Rezultatele cercetătorilor Zachary Lippman, de la Howard Hughes Medical Institute, şi Joyce Van Eck, de la Boyce Thompson Institute, fac ca editarea genetică să aducă o plantă sălbatică la domesticire în doar câţiva ani, scrie Phys.
Echipa a descris în detaliu metoda de lucru în noul număr al revistei Nature Plants publicat pe 1 octombrie.
„Sunt de părere că, folosind abordarea corectă, cireşele de pământ pot deveni o cultură importantă”, a precizat Lippman.
De asemenea, provenind din America Centrală şi de Sud, cătina este cunoscută pentru rezistenţa la secetă, fiind numite în aceste zone şi culturi orfane, fiind cultivate regional sau pentru subzistenţă.
Totuşi, culturile orfane au limitări precum producţia slabă şi/sau perisabilitatea. Îmbunătăţirea acestor parametri ar dura zeci sau chiar sute de ani pe cale tradiţională. Din acest motiv, doar câteva culturi orfane, precum quinoa, au ajuns pe piaţă.
Pentru a pregăti cireşele de pământ pentru depozitare, Lippman şi Van Eck au avut nevoie să rezolve unele limitări ale plantei. Au dorit să îi facă forma mai compactă, fructele mai mari, iar florile mai prolifice. Toate acestea au putut fi realizate cu tehnica de editare revoluţionară CRISPR.
Următorii paşi vor fi de reglare a unor trăsături precum culoarea şi gustul fructelor. De asemenea, cercetătorii susţin că încă mai este nevoie de tehnici tradiţionale de selecţie artificială pentru a perfecţiona cireşele de pământ pentru cultivarea la scară largă.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Numărul insectelor dăunătoare ar putea creşte din cauza încălzirii globale