Particularitatea surprinzătoare descoperită într-o piatră semipreţioasă

Recent, o echipă de cercetători suedezi şi thailandezi au publicat un articol în jurnalul PLOS ONE unde detaliază studiul asupra granaţilor, scrie Scientific American.

Granaţii reprezintă un grup de minerale unde duritatea medie pe scara Mohs este de 7,5 (maximul este 10, duritatea diamantului). De aceea, cercetătorii s-au întrebat ce forţe au putut provoca aceste tuneluri subţiri care par să sfideze locaţia lor.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Câteodată, acestea sunt aliniate paralel, dar în alte eşantioane, „venele” au o dispunere aleatoare. În alte situaţii, acestea sunt rectangulare sau hexagonale, mai ales în zonele din apropierea suprafeţei. Orientarea acestora este de obicei identică în tunelurile adiacente, sugerând că orientarea este controlată de planurile reţelei cristalografice ale granatului.

Mai există şi alte indicii: fiecare tunel avea o gaură de ieşire pe suprafaţa pietrei. Niciunul dintre granaţii scoşi din roca gazdă nu conţinea doar un singur tunel, iar câteva tuneluri erau umplute cu un material roşu.

Faptul că aceste tuneluri formează reţele este sugestiv. Procesul numit anastomoză este foarte caracteristic pentru viaţă – pentru anumite tipuri de organisme.

Conform savanţilor, cele mai mari operaţii miniere sunt efectuate de fungi. Atât lichenii, cât şi fungii micorizali, o clasă de organisme care trăieşte în simbioză cu rădăcinile de plante, pot săpa în rocă folosind o combinaţie de acizi organici şi forţă mecanică. Ambele tipuri de fungi doresc nutrienţii minerali, dar şi protecţie. În special fierul, care se găseşte din plin în granaţi, a fost consumat de microorganismele din râu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Din ce sunt compuse pietrele?

Comorile din adâncul pământului şi poveştile lor fascinante: tot ce trebuie să ştii despre pietrele preţioase

Ce sunt pietrele preţioase?

Un arheolog susţine că anumite părţi ale monumentului Stonehenge existau cu mult înaintea oamenilor. Explicaţia uimitoare a acestuia