Oamenii de ştiinţă au rezolvat unul dintre cele mai mari mistere despre rechinul-balenă

07 08. 2018, 00:00
Conform ScienceAlert, o mai bună înţelegere a mişcărilor rechinilor-balenă ar putea contribui la prevenirea pierderii viitoare a populaţiei într-o specie care a înregistrat deja un declin al populaţiei de 63% în ultimii 75 de ani.

Rechinul balenă, care poate creşte până la 18,6 metri (61 picioare) în lungime şi 34 de tone în greutate, călătoreşte în întreaga lume când înoată singur.

 
Recent, un grup de oameni de ştiinţă au urmărit călătoria remarcabilă a unui rechin balenă, din Pacific până la Panama, Filipine. La mai mult de 12.000 mile (19.000 km), s-a dovedit a fi una dintre cele mai lungi migraţii înregistrate vreodată.
 
Cu toate acestea, rechinii-balenă sunt cunoscuţi că se reunesc în doar câteva locuri specifice din întreaga lume. De la zece până la 500 de rechini-balenă se pot aduna în orice moment în zonele de pe coastele Australiei, Belize, Maldive, Mexic şi multe altele.
 
Aproximativ 20 de puncte de intersecţie au fost identificate, dar nu se ştie exact ce anume atrage rechinii balenă în acele locuri.
 
Noile cercetări au scopul de a descoperi dacă există ceva care să unească locurile în care aceşti giganţi ai oceanului călătoresc. 

E vorba de batimetrie

Caracteristicile fizice ale acestor locuri, cunoscute pentru batimetria lor, s-au dovedit a influenţa adunarea punctelor de interes în alte specii marine.
 
Un nou studiu global arată că rechinul balenă se adună în locuri specifice, unde apa este de adâncime mică, şi lângă pantele  abrupte, care dau rapid locurilor mai multă adâncitură (de obicei între 200 de metri şi 1 000 de metri).
 
Oamenii de ştiinţă de la universităţile din Salford şi York au identificat trei motive principale. În primul rând, apa adâncă este folosită de rechinii-balenă pentru hrănire. Studiile au arătat că rechinii se scufundă la adâncimi de aproape 2 kilometri pentru a se hrăni cu zooplancton şi calmar.
 
În al doilea rând, pantele abrupte sunt cunoscute că aduc la suprafaţă substanţe nutritive aflate în adâncime. 
 
Şi, în cele din urmă, în apă de mică adâncime, rechinii sunt capabili să îşi controleze temperatura corpului, încălzindu-se după scufundări în apă adâncă.

Valoroşi, dar vulnerabili

Dacă aţi văzut un rechin-balenă, este cel mai probabil să-l fi văzut într-una din zonele de agregare relativ superficiale. Aceste puncte de interes pentru această specie au oferit comunităţilor locale un avantaj din punct de vedere al ecoturismului.
Numai în Maldive, beneficiile economice ale activităţilor legate de rechinul-balenă au fost estimate la 9,4 milioane de dolari pe an. Rechinii-balenă valorează mai  mult mai vii decât morţi. Dar, odată cu presiunile crescânde ale turismului, există noi pericole pentru rechini. Mulţimi de pescari şi de nave turistice îngreunează din ce în ce mai mult apele rechinilor-balenă şi, mai îngrijorător, riscă să fie atacaţi letal de către bărci. 

Misterul profund rămâne

Aceste descoperiri au elucidat unele dintre principalele motive pentru care rechinii-balenă se adună în grupuri, dar rămân multe mistere. Unul este legat de faptul că adunările sunt formate predominant din tineri rechini de sex masculin, care de obicei măsoară doar patru sau cinci metri lungime.
 
Unde se află rechini-balenă de sex feminin? Unde dau naştere acestea? Unde se împerechează? Împerecherea sau puii nu au fost niciodată văzute în sălbăticie, dar, în mod intrigant, până la 90% din această specie, trece prin rezervaţia marină din Galapagos, majoritatea fiind de sex feminin, despre care se crede că sunt însărcinate.
 
Anul trecut, un echipaj video de la BBC a încercat să urmeze, în Galapagos, într-un submersibil, o femelă însărcinată din această specie, pentru a vedea când naşte, dar fără nici un folos. Acesta este un secret pe care adâncimile îl păstrează momentan.
 
Articol scris de Cristina Iacob, studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării