Delta Dunării va putea fi văzută pe Google Maps
Procesul de captare a imaginilor de tip Street View a început acum o lună de zile, când echipa WWF România a navigat în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe. Imaginile vor fi disponibile online în toamnă pe Google Maps, după ce vor fi procesate de specialiştii Google, se arată într-un comunicat al WWF România.
Delta Dunării, sit UNESCO protejat la nivel internaţional, adăposteşte peste 5000 de specii de animale şi plante, peste 300 de specii de păsări, adică 85% dintre speciile de păsări din România, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani şi cea mai întinsă zonă compactă de stufăriş din Europa. De asemenea, Delta este cunoscută pentru dinozaurii subacvatici, sturionii, cei mai mari peşti de apă dulce din lume. În perioada Comunismului însă, biodiversitatea zonei a scăzut din cauza extinderii terenurilor agricole, a fermelor piscicole şi a exploatării excesive a stufului.
Biodiversitatea sau conexiunea dintre toate elementele naturale
„Trăim într-o lume a tehnologiei, o lume a conexiunilor şi hashtagurilor, dar, în acelaşi timp, când vine vorba de mediul înconjurător, este greu să înţelegem de ce contează natura pentru noi, zi de zi. Delta Dunării este un hotspot de biodiversitate, un termen complicat la prima vedere, dar familiar, când este analizat mai atent. Născut din sintagma „diversitate biologică”, termenul se referă la varietatea vieţii pe Pământ, în toate formele ei şi cu toate interacţiunile sale. Varietate genetică, nenumărate specii, comunităţi, ecosisteme – ca Delta Dunării – unde viaţa interferează cu mediul fizic. Aceste numeroase interacţiuni au făcut Pământul prielnic vieţii omeneşti. Tot ce vedem în jurul nostru, de la păduri, delte, râuri, toate ecosistemele care ne oferă resurse pentru traiul nostru, toate acestea înseamnă, de fapt, biodiversitate. Faptul că avem aer respirabil şi apă potabilă, hrană şi spaţii de recreere, se datorează biodiversităţii”, se arată în comunicatul WWF.
Cea mai mare ameninţare înregistrată la adresa biodiversităţii provine din impactul combinat al pierderii şi degradării habitatelor, ca urmare a activităţii umane – nu degeaba perioada actuală este numită de cercetători Antropocen.
Dacă trendul actual continuă, până în 2020 populaţiile speciilor sălbatice de vertebrate ar putea ajunge la un declin de 67%, comparativ cu anul 1970, ca urmare a activităţilor umane . În plus, cel mai mult suferă populaţiile speciilor de apă dulce, declinul fiind în acest caz de 81%, mai mult decât dublă faţă de speciile terestre şi marine.
„Odată cu biodiversitatea, cu ecosistemele de apă dulce, pierdem de fapt şi serviciile esenţiale de mediu: protecţia împotriva inundaţiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunităţi de turism şi recreere, peşte şi alte surse de hrană.
Dar fiecare putem şi să protejăm natura, prin gesturi simple. Înseamnă să alegem produse locale şi de sezon, să susţinem produsele sustenabile, dezvoltate de localnici. Când călătorim, să fim turişti responsabili care nu iau cu ei decât poze ca amintire şi care nu deranjează speciile sălbatice. Poate cel mai important, înseamnă să ne informăm şi să acţionăm când vedem că legile care proejează natura, ca Directiva Cadru Apă şi Directiva Habitate, sunt în pericol. Doar împreună şi prin gesturi repetate zi de zi putem proteja natura”, se mai arată în comunicatul WWF.