Home » Natură » Descoperirea unui nou tip de fotosinteză scoate la iveală că ştim prea puţine despre viaţă

Descoperirea unui nou tip de fotosinteză scoate la iveală că ştim prea puţine despre viaţă

Descoperirea unui nou tip de fotosinteză scoate la iveală că ştim prea puţine despre viaţă
Publicat: 20.06.2018
Descoperirea, publicată recent în revista Science, schimbă înţelegerea noastră cu privire la mecanismul de bază al fotosintezei şi poate rescrie manualele. De asemenea, modifică felul în care căutăm viaţa extraterestră şi furnizează indicii despre modul în care putem crea culturi mai eficiente pentru a ne folosi de lungimile de undă mai mari ale luminii.

Studiul a fost condus de savanţii de la Imperial College London şi a implicat grupuri de la ANU din Canberra, CNRS din Paris şi CNR din Milan, scrie Phys.

Majoritatea organismelor de pe Pământ care au clorofilă foloseşte lumină roşie vizibilă în procesul de fotosinteză, dar noul tip foloseşte lumină în infraroşu. A fost detectată într-o mare varietate de cianobacterii în mai multe zone de pe glob. De asemenea, aşa cum au mai descoperit savanţii, astfel de organisme pot creşte şi în cutii, în condiţii de laborator, cu LED-uri în infraroşu la Imperial College London.

Tipul standard şi aproape universal de fotosinteză foloseşte pigmentul verde numit clorofilă pentru a colecta lumina şi a folosi energia pentru a crea compuşi biochimici şi oxigen. Felul în care clorofila absoarbe lumina înseamnă că energia de la lumina roşie poate fi folosită pentru fotosinteză.

Întrucât clorofila este prezentă în toate plantele, algele şi cianobacteriile pe care le cunoaştem, s-a presupus că energia luminii roşii setează „limita roşie” pentru fotosinteză, adică minumul de energie necesar pentru procesele chimice. Limita roşie este folosită în astrobiologie pentru a căuta viaţă extraterestră.

Totuşi, atunci când unele cianobacterii au fost crescute sub lumină în infraroşu, sistemele clorofilei standard s-au închis şi alte sisteme care conţineau un tip diferit de clorofilă (clorofila-f) s-au activat.

Până acum, se credea că acest tip de clorofilă-f doar extrage lumina, dar noul studiu arată că aceasta joacă un rol cheie în fotosinteză în condiţii de lumină extrem de slabă, folosind lumina de energie scăzută în infraroşu pentru a realiza procesele chimice complexe necesare supravieţuirii. Aceasta a fost numită fotosinteza „dincolo de limita roşie”.

„Noua formă de fotosinteză ne-a făcut să regândim ce credeam că este posibil. De asemenea, schimbă modul în care înţelegem evenimentele cheie ale fotosintezei standard. Aceasta este o chestiune care schimbă manualele”, a precizat Bill Rutherford, de la Imperial College London.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Fotosinteza este mult mai veche decât se credea.”A declanşat diversificarea grupurilor moderne”

Fotosinteza artificială: pot oamenii să imite un miracol al naturii?

Cum a schimbat fotosinteza lumea

Fotosinteza de laborator. Cum funcţionează sistemul inventat de americani cu ajutorul nanotehnologiei – VIDEO

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii