Pescarii din India transformă plasticul din oceane în şosele
„Scoaterea plasei din apă necesită un efort în plus deoarece este mult mai grea cu plasticul ce se încurcă în ea”, a afirmat Xavier. Conform National Geographic, el împreună cu echipa sa petrec aproximativ şase ore pentru a separa gunoiul de pradă. Lui Xavier tot acest chin îi aduce aminte că Kadalamma sau Marea Mamă, după cum îi spune el, este bolnavă. „Este cea mai mare pierdere a Indiei”, a declarat el.
Nu au fost necesare multe presiuni pentru ca locuitorii de pe ţărmuri să conştientizeze amploarea poluării, afirmă Peter Mathias, ce conduce o uniune regională a pescarilor. Timp de ani de zile, pescarii s-au plâns de plasticul ce se prinde în echipamentul lor. Însă acesta nu era cel mai rău lucru, în urmă cu 10 ani, echipaje precum cel al lui Xavier puteau prinde până la patru tone de peşte, în decursul unei expediţii de 10 zile. Însă, în prezent, sunt norocoşi să obţină o cincime din această pradă. Multe specii de peşte confundă plasticul cu hrana şi mor din cauza otrăvirii sau a malnutriţiei. Alte vietăţi se prind în bucăţile de plastic, iar deşeurile blochează zonele de împerechere pentru multe specii.
Până acum mai puţin de un an, Xavier arunca gunoiul din plase înapoi peste bord, însă din august 2017, împreună cu aproape 5.000 de pescari şi proprietari de bărci din Kollam au început să aducă înapoi pe Pământ plasticul pe care îl găsesc atunci când sunt pe mare Cu ajutorul câtorva agenţii guvernamentale au deschis şi primul centru de reciclare din regiune, în care este curăţat, sortat şi procesat tot gunoiul din mare. Până în prezent au strâns aproximativ 65 de tone metrice de deşeuri plastice.
După ce agenţiile guvernamentale şi-au dat acordul, în cadrul centrului de reciclare au fost angajate femeile din regiune. În ultimele luni, 30 de femei au muncit pentru a sorta plasticul strâns de pescari. O mare parte dintre deşeuri sunt mărunţite şi vândute constructorilor ce utilizează materialul pentru a întări cimentul utilizat la asfaltarea şoselelor.
Conform psihologului Sabine Pahl, din cadrul Universităţii din Pluymouth, Marea Britanie, eforturile de protejare a mediului sunt mult mai stabile atunci când sunt realizate în comunităţi. O mare parte dintre pescarii din Kollam au observat o diferenţă uriaşă după cele nouă luni de la demararea programului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: