Prăpastia a fost observată iniţial de un fermier ce îşi îndruma cireada de vaci la răsăritul soarelui, însă amploarea acesteia a fost vizibilă abia mai târziu în aceeaşi zi, notează Science Alert.
Conform cercetătorului Brad Scott, din cadrul organizaţiei GNS Science, fisura s-ar fi format pe parcursul a 100 de ani după ploi masive ce au erodat rocile. După o perioadă cu ploi abundente din luna aprilie, ce au durat aproximativ o săptămână, au cedat şi ultimele roci. Astfel s-a creat o prăpastie cu o lungime de peste 200 de metri.
Adâncimea prăpastiei de 20 de metri oferă, însă, specialiştilor posibilitatea de a analiza straturile de roci din adâncime. ”Ceea ce putem observa la baza prăpastiei este un fost vulcan vechi de 60.000 de ani,” a declarat Scott. ”Următorii 10-12 metri de sedimente fac parte dintr-un lac vechi ce s-a format în această prăpastie, iar ultimii trei metri conţin cenuşă vulcanică,” adaugă el.
În următoarele săptămâni cercetătorii vor realiza numeroase studii asupra straturilor de roci pentru a afla mai multe detalii despre trecutul regiunii.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: