Misterul din spatele modului în care păsările navighează a fost în sfârşit desluşit: cercetătorii au aflat cum acestea văd câmpul magnetic

Proteina are numele de Cri4 şi face parte dintr-o clasă de proteine numite criptocrome, fotoreceptori sensibili la lumină albastră, găsiţi în plante şi animale. Aceste proteine au un rol de a controla ritmul circadian, scrie Science Alert.

Dovezile din ultimii ani indică faptul că, în ultimii ani, la păsări, criptocromele din ochi sunt responsabile pentru capacitatea lor de a se orienta prin detectarea câmpurilor magnetice, un simţ numit magnetorecepţie.

• Elefanții se tem de șoareci sau este doar un mit?
• Cercetătorii sunt surprinși de faptul că veverițele au început să mănânce carne

Se ştia că păsările percep câmpurile magnetice doar dacă anumite lungimi de undă ale luminii sunt prezente – magnetorecepţia pare dependentă de lumină albastră.

Acest lucru confirmă că mecanismul este unul vizual, bazat pe criptocrome, care dă posibilitatea detectării câmpurilor magnetice.

Pentru a afla mai multe lucruri despre acest tip de proteine, două echipe de biologi şi-au propus să studieze criptocromele.Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au studiat specia Taeniopygia guttata, iar cei de la Universitatea Oldenburg din Germania a studiat măcăleandrul.

Echipa suedeză a studiat expresiile genetice a trei proteine, Cri1, Cri2 şi Cri4, aflate în creier, muşchi şi ochi. Ipoteza lor a fost că proteinele asociate magnetorecepţiei trebuie să menţină o recepţie constantă în strânsă legătură cu ritmul circadian.

Acest studiu este confirmat de al doilea, care a găsit aclaşi lucru. S-au aflat şi alte lucruri. Cri4 este adunată într-o regiune a retinei care receptează multă lumină – ceea ce are sens pentru magnetorecepţia dependentă de lumină.

Ambele echipe de cercetători au afirmat că este nevoie de mai multe studii pentru a confirma descoperirile, iar Cri1 şi Cri2 pot fi de asemenea implicate în magnetorecepţie.

Aşadar, ce vede de fapt o pasăre? Nu se poate răspunde definitiv la această întrebare, întrucât nu putem vedea lumea prin ochii unei păsări, dar, conform cercetătorului Klaus Schulten de la Universitatea Illinois, care a prezis pentru prima dată criptocromele magnetoreceptoare în 1978, proteinele pot crea „filtrele” vederii păsării.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Mai multe specii de păsări dau foc ”intenţionat” zonelor de vegetaţie pentru a prinde prada

Una din cinci specii de păsări din Europa este în pericol de dispariţie

Vom rămâne fără câmp magnetic?

FOTO. Unele păsări ale paradisului au pene extrem de negre, iar motivul îi contrariază pe biologi