RAPORT ONU: speciile emblematice de animale sălbatice şi ultimele păduri virgine ale Europei , victime ale crimei împotriva naturii

Tăierile ilegale de lemn şi comerţul cu specii sălbatice ameninţă biodiversitatea regiunii şi mijloacele de trai ale oamenilor – în ciuda legislaţiei europene şi internaţionale privind mediul. Piaţa unică a UE adaugă provocări suplimentare pentru a controla comerţul ilegal cu animale sălbatice, care se întâmplă între cele 28 de ţări membre, se arată în raport. 

Exploatările ilegale ale lemnului continuă să distrugă unele dintre ultimele păduri virgine rămase în Europa.

 

„România deţine în continuare zone semnificative de păduri virgine din Europa – eforturile de privind identificarea lor ar trebui accelerate pentru a le asigura un proces neted şi rapid de includere în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasi-virgine. Armonizarea legislaţiei naţionale şi a UE a fost doar primul pas, iar mecanismele de punere în aplicare şi de control, cum ar fi procesul de due diligence şi sistemele de urmărire a lemnului, ar trebui implementate în mod eficient pentru a continua progresul realizat până în prezent în reducerea tăierilor ilegale. Eforturile concertate ale tuturor părţilor interesate relevante, inclusiv ale cetăţenilor activi, ar trebui să contribuie la reducerea incidenţei activităţilor ilegale şi la consolidarea administrării responsabile a pădurilor”, a declarat Radu Melu, Manager forestier naţional al WWF-România.

 

În această vară, un total de 5.500 de hectare de păduri de fag cu structuri primare şi păduri virgine din Carpaţi şi Podillya din Ucraina, alături 24.000 de hectare de păduri virgine din opt zone din România au fost desemnate ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO, demonstrând bogăţia naturală incredibilă pusă în joc.

 

În timp ce estimările privind tăierile ilegale variază în regiune, lipsa unei strategii forestiere naţionale precum şi lipsa unei abordari integrate a fenomenului privind tăierile ilegale prezintă în continuare o ameninţare la adresa sustenabilităţii. Pădurile din Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de urşi bruni, lupi şi râşi din Europa, care, în ciuda faptului că sunt protejate de legile şi convenţiile UE sau internaţionale, sunt frecvent expuse la braconaj.

 

Bazinul Dunării susţine, de asemenea, ultimele populaţii viabile de sturioni din Europa. Caviarul recoltat ilegal (icrele de sturion) atinge preţuri de până la 6.000 de euro pe kilogram pe piaţa neagră – un comerţ cu o valoare de cel puţin 22 de milioane de Euro pe an pentru UE. Dintre cele şase specii de sturioni din bazinul Dunării, una este acum dispărută, patru sunt critic ameninţate şi una este vulnerabilă. Populaţia de morun a scăzut cu peste 67%  în anii 1980, iar acum este ameninţat cu dispariţia din cauza pescuitului ilegal, a fragmentării şi a pierderii habitatelor.

 

Împuşcarea ilegală a păsărilor sălbatice este o criză prea puţin observată în ce priveşte fauna sălbatică din regiune, mai atrage atenţia WWF-România. Cu toate acestea, între 11 şi 36 de milioane de păsări sunt ucise ilegal în zona Mării Mediterane în fiecare an. În Serbia, de exemplu, aproximativ 104.000-163.000 păsări sunt ucise ilegal în fiecare an. Aceste cifre sunt în creştere. Păsările sunt vândute în restaurante în ţări precum Italia şi Malta.

 

„Furtul acestor resurse naturale subminează dezvoltarea şi privează guvernele de banii de care au nevoie pentru a promova locurile de muncă, educaţia şi serviciile de sănătate”, a declarat Erik Solheim, directorul executiv Programului pentru Mediu al ONU. „Aceste resurse ar trebui să fie mai degrabă o bază solidă pentru generaţiile viitoare”, a adăugat el.

 

„Ultimele păduri virgine ale Europei şi biodiversitatea acestora dispare în mod alarmant”, a declarat Marco Lambertini, director general al WWF International. „Dunărea, găzduieşte aici, în inima Europei, sturionul, una dintre cele mai vechi specii de peşte din lume, astăzi pe cale de dispariţie. Comerţul ilegal cu caviar va distruge această specie dacă nu se iau măsuri pentru a-l împiedica”.

 

Pentru a combate crimele împotriva mediului şi tăierile ilegale de lemn, autorii studiului recomandă intensificarea colaborării inter-agenţii în cadrul ţărilor şi cooperarea între statele din regiune, privind schimbul de date şi aplicarea legii. În acest scop, agenţiile de aplicare a legii trebuie să beneficieze de resurse mai bune, iar procurorii şi judecătorii să fie instruiţi să sporească probabilitatea ca aceste cazuri să fie aduse în faţa instanţei şi să conducă la sancţiuni corespunzătoare. Este nevoie, de asemenea, la nivelul UE şi al statelor membre, de un impuls puternic pentru punerea în aplicare a legilor UE privind natura şi viaţa sălbatică, inclusiv a planului de acţiune al UE împotriva traficului de specii sălbatice.

 

„În ceea ce priveşte implementarea unui management responsabil al pădurilor, sprijinim mecanismele independente de verificare voluntară (de exemplu sistemele credibile de certificare a pădurilor), bazate pe simplitate – transparenţă – eficienţă, pentru a acţiona ca un instrument de promovare a bunelor practici în domeniul forestier. Iar în mod specific, legat de protecţia pădurilor virgine în România, încurajăm părţile interesate să fie implicate în mod corespunzător în procedurile legale pentru a le stabili protecţia”, mai spune  Radu Melu, manager forestier naţional al WWF-România.

 

Raportul ONU „Combaterea infracţiunilor împotriva vieţii sălbatice şi a pădurilor în regiunea Dunăre-Carpaţi” a fost prezentat pe 22 noiembrie 2017 în Parlamentul European. Puteţi consulta raportul aici!