Insectele au fost colectate din 63 de locaţii din Germania, pe perioada 1989 – 2016, din medii precum păşuni, mlaştini, dune de nisip, tufişuri şi marginea aşezărilor umane. Toate zonele erau protejate, scrie Science Alert.
„Declinul a avut loc în rezervaţiile naturale, care ar fi trebuit să păstreze biodiversitatea şi funcţionarea ecosistemului”, a precizat Caspar Hallmann, ecolog la Universitatea Radboud din Olanda care a participat la acest studiu.
Deşi unele insecte pot fi dintre cele dăunătoare, multe erau membre ale unui ecosistem sănătos (chiar şi ţânţarii au un rol crucial ca sursă de hrană pentru peşte şi alte animale).
„Scheletul” vieţii de pe planetă este constituit din simbioza dintre insecte şi plante; „dacă vrei să mănânci fructe şi legume, ar trebui să mulţumeşti unei insecte. Dacă îţi place somonul, ar trebui să-i mulţumeşti unei mici insecte pe care peştele o mănâncă atunci când e tânăr”, a precizat Scott Black, directorul executiv al Xerces Society din Portland, Oregon, o organizaţie non-profit care promovează conservarea insectelor.
Studiul este „reprezentativ pentru zonele din lume cu condiţii similare”
Rezultatele studiului recent se remarcă prin severitatea declinului populaţiei. Cercetătorii au colectat insectele cu ajutorul unei capcane în care acestea rămân prinse într-o plasă, iar apoi sunt duse spre un recipient şi astfel pot fi cântărite. Este o măsurătoare de abundenţă şi nu de diversitate, pe care cercetătorii o numesc biomasă.
La sfârşitul celor 27 de ani, biomasa totală era de 54 de kilograme, care reprezintă milioane de insecte.
Cel mai sever declin de-a lungul anilor a avut loc vara, atunci când insectele ar trebui să fie cele mai active.
„Aparent, atunci când densitatea insectelor este cea mai ridicată, declinul este cel mai sever. Din păcate, nu ştim de ce”, a precizat Hallmann.
Studiile anterioare s-au concentrat pe diverse grupuri de insecte din diferite zone de pe glob, precum California, care şi acestea au scos la iveală declinul rapid al populaţiilor de insecte. „Nu văd în niciun studiu că insectele o duc bine”, a declarat Black.
Hallmann adaugă faptul că studiul din Germania ar trebui să fie „reprezentativ pentru zonele din lume cu condiţii similare”, adică regiuni dominate de om alături de zone cu agricultură intensă, dar nu poate face comparaţii specifice, întrucât astfel de date nu mai există şi în altă parte.
Autorii studiului au încercat să găsească rădăcina problemei. Schimbarea climatică nu poate fi de vină, întrucât o creştere în temperatură ar avantaja aceste insecte zburătoare. Un motiv ar consta în alterarea mediului înconjurător, adică agricultura. „Sugerăm cauze posibile precum îngrăşămintele şi pesticidele”, a precizat Hallmann. Este însă nevoie de studii suplimentare pentru a găsi cu precizie cauza flagelului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Care au fost cele mai mari insecte din toate timpurile?
Cum poţi ţine ţânţarii la distanţă fără să foloseşti insecticide
Cu un corp foarte mic, păianjenii consumă o cantitate aproape dublă de hrană comparativ cu balenele