Nicolas Greber, cercetător la Universitate din Geneva, împreună cu colegii săi, susţine că studiile precedente au greşit datarea întrucât s-au bazat pe analize chimice ale dioxidului de siliciu găsit în rocile sedimentare care conţin conglomerate de roci şi minerale de alt tip (în acest caz, SiO2 sau cuarţul), scrie Science News.
Cuarţul găsit în rocile sedimentare poate furniza indicii despre modul în care rocile continentale au început să se amestece cu cele sedimentare ca rezultat al deplasării plăcilor tectonice.
Clima şi expunerea la mediul extern poate deteriora compoziţia chimică a acestor roci sedimentare. Pentru a rezolva această problemă, echipa lui Greber a utilizat un nou instrument: proporţia dintre doi izotopi de titan, forme ale aceluiaşi element, dar cu mase diferite. Acest raport prezent în roci dintre cei doi izotopi furnizează indicii cu privire la diferenţa de concentraţie în dioxid de siliciu dintre rocile continentale şi cele oceanice şi nu este avariat de vrmeme atât de uşor. Datele culese au permis echipei să estimeze că rocile continentale – aşadar şi plăcile tectonice – se mişcau acum 3,5 miliarde de ani.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O nouă descoperire privind mişcarea plăcilor tectonice ar putea rescrie cărţile de geografie
Harta complexă a mişcării plăcilor tectonice umple un gol IMENS din istoria Pământului
Descoperire fascinantă în mantaua Pământului. Cât de ridicate sunt de fapt temperaturile?