Noua descoperire sugerează că zburatul şi planatul la mamifere a evoluat cu 100 de milioane de ani mai devreme decât zburătoarele mamifere moderne. Fosilele au fost descrise în două lucrări publicate recent în Nature de o echipă internaţională de savanţi de la Universitatea din Chicago şi de la Muzeul de Istorie Naturală din Beijing, scrie Science Daily.
Zhe-Xi Luo, profesor la Universitatea Chicago şi autor al ambelor lucrări, a precizat că, „într-un fel, au avut primele aripi dintre toate mamiferele. Cu fiecare nouă fosilă de mamifer descoperită din era dinozaurilor continuăm să fim surprinşi de cât de diverşi erau predecesorii de mamifere actuale, atât în modul de hrănire, cât şi în adaptările locomotorii”.
Abilitatea de a plana în zbor este una dintre cele mai remarcabile adaptări la mamifere. Aceasta a ajutat mamiferele să zboare de la un copac la altul în căutarea hranei. Avantajul evolutiv al acestui comportament poate fi observat şi astăzi la o serie de specii din întreaga lume.
De asemenea, cele două creaturi recent descoperite sunt similare cu speciile actuale precum veveriţele zburătoare în ceea ce priveşte ecologia (trăiau în copaci), dar cu unele diferenţe în ceea ce priveşte dieta. Cele două specii extincte consumau ferigi şi gimnosperme, pe când speciile de astăzi consumă fructe, seminţe şi alte părţi ale plantelor cu flori, care nu existau acum 160 de milioane de ani. Astfel, acesta este un exemplu clasic de evoluţie convergentă, unde două grupuri de specii din perioade diferite au dezvoltat trăsături similare.
Un alt aspect care începe să fie din ce în ce mai conturat cu privire la viaţa din Jurasicul mediu, în plină eră a dinozaurilor, este diversitatea acestor predecesori ai mamiferelor de astăzi. Se credea că din cauza faptului că dinozaurii dominau orice nişă ecologică, alte grupuri de specii nu aveau posibilitatea să se diversifice. Noul studiu ajută la restructurarea imaginii de ansamblu a acestor ecosisteme, primele mamifere fiind un grup divers de organisme, într-o mare varietate de ecosisteme.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Şansa mamiferelor a fost dispariţia dinozaurilor. Ce stă la baza diversităţii speciilor de mamifere?
Pangolinul, cel mai ciudat mamifer de pe Pământ. Are limba mai lungă decât corpul
Cum poate un mamifer atât de mic să aibă parte de atât de mult sex şi apoi să moară?
Un nou studiu genetic poate rescrie istoria evoluţiei mamiferelor, inclusiv a omului