Restul de şapte miliarde de tone sunt în formă de deşeu, găsindu-se pe suprafaţa terestră, în râuri, în adâncurile oceanului şi practic aproape în orice loc de pe Terra, scrie Science Alert.
Plasticul a fost descoperit în burţile păsărilor marine şi în gurile balenelor care l-au confundat cu mâncare. Doar o mică parte din plasticul produs a ajuns să fie ars sau reciclat.
Pe măsură ce plasticul se transformă în munţi pe suprafaţa Pământului şi se pierde în adâncurile oceanelor, omul îl produce din ce în ce mai mult. Jumătate din plasticul pe care oamenii l-au folosit o singură dată şi apoi l-au aruncat a fost creat în ultimii 30 de ani.
Plasticul este un material indispensabil; este peste tot, de la pungi de cumpărături la recipiente de tot felul. De asemenea, în mod ironic, se găseşte în abundenţă chiar şi în dispozitivele care au ajutat la scrierea şi citirea acestui articol despre cât de nociv este plasticul. La modul în care merg lucrurile, este imposibil ca acesta să dispară în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă că planeta (şi în ultimă instanţă noi) va avea de suferit şi mai mult din cauza plasticului.
În acest ritm, American Association for the Advancement of Science, care a anunţat publicarea acestui studiu, a precizat că „dacă tendinţa actuală se păstrează, cercetătorii prezic că până în anul 2050 vor fi 13 miliarde de tone de deşeu de plastic”, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de cantitatea actuală.
Aşa cum precizează şi Roland Geyer, unul dintre autorii studiului şi cercetător la Universitatea California din Santa Barbara, Statele Unite, lucrul cel mai îngrijorător este creşterea exponenţială a cantităţii deşeurilor de plastic: „cel mai surprinzător lucru pentru mine este reprezentat de implicaţia ratei mari de creştere”. Acest lucru se întâmplă chiar şi în contextul reciclării, care are o rată de doar 30% în Europa, 25% în China şi 9% în Statele Unite. Reciclarea doar amână destinaţia plasticului la gunoi şi nu este nicidecum o soluţie finală pentru rezolvarea acestui flagel.
Nici arderea plasticului nu este o metodă tocmai benefică, întrucât emisiile nu pot fi în totalitate filtrate, astfel rezolvarea unei probleme ar duce la apariţia alteia.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Motivul alarmant pentru care nu ar trebui să refoloseşti sticlele din plastic
Nu îţi mai arunca sticlele de plastic. Iată cum poţi construi structuri gigantice cu ajutorul lor
Care sunt cele mai toxice şi cele mai curate ţări din lume? Unde se clasează România