Home » Natură » Praful saharian a apărut masiv în România în urmă cu 6.100 de ani. În aceeaşi perioadă, Sahara se transforma dintr-o oază verde într-unul dintre cele mai mari deşerturi

Praful saharian a apărut masiv în România în urmă cu 6.100 de ani. În aceeaşi perioadă, Sahara se transforma dintr-o oază verde într-unul dintre cele mai mari deşerturi

Publicat: 19.07.2017
Particule de praf din Sahara au început să apară în România în urmă cu aproximativ 6.100 de ani, moment în care a avut loc tranziţia Saharei de la un peisaj cu o vegetaţie bogată la deşertul pe care îl cunoaştem astăzi, este concluzia unui studiu la care a contribuit şi un cercetător român.
Cercetările efectuate de doctorandul în geografie Jack Longman din cadrul Northumbria University (Marea Britanie), şi coordonate de profesorul dr. Vasile Ersek, într-o turbărie de lângă  Lacul Sf. Ana din Masivul Ciomatu oferă noi detalii despre momentul în care Sahara a început să se transforme dintr-un loc cu păşiuni şi multă verdeaţă în deşertul pe care îl cunoaştem astăzi, precum şi impactul pe care l-a avut acest fenomen asupra depunerilor de praf din Europa de Est, informează Northumbria University.  
 
În urma datării cu carbon şi a analizelor chimice efectuate de cercetătorii de la Universitatea Northumbria, din Newcastle, s-a demonstrat că în urmă cu aproximativ 6.100 ani în România s-au produs schimbări semnificative ale nivelului de praf, deşi clima din Europa de Est este relativ umedă în prezent, ceea ce indică o sursă extraregională de praf, venită cel mai probabil din Sahara.
 
Descoperirea este o nouă dovadă valoroasă că schimbările în clima şi vegetaţia Africii de Nord ar putea influenţa semnificativ praful din Europa şi ar putea permite cercetătorilor în domeniu să înţeleagă mai bine mişcarea prafului şi impactul deşertificării, atât în ​​trecut, cât şi în viitor. ,,Ştim că ce în prezent este un deşert vast, pe atunci (în urmă cu 6.000 de ani) Sahara era acoperită de păşuni verzi. Însă sfârşitul acestei perioade a fost dezbătut deseori, fiind pus în discuţie momentul şi impactul pe care schimbarea le-a avut asupra mediului,” a declarat Jack Longman.
 
Praful saharian/NASA
 
,,Pentru a investiga efectele din Europa ale unei schimbări climatice şi de mediu atât de dramatice, am analizat o turbărie din estul Munţilor Carpaţi. Aceste turbării s-au format de-a lungul timpului prin depunerea straturilor în care au fost prinse chimicale şi semne organice din perioade exacte,” a adăugat doctorandul.
 
Jack şi echipa sa au analizat turba din diferite perioade, pentru identificarea nivelului crescut de potasiu, titaniu şi siliciu, toate fiind chimicale asociate nivelului crescut de praf din turbă.
 
Prin combinarea informaţiilor, experţii au descoperit momentul în care praful saharian a migrat către România. Jack Longman susţine că  ,,acum 10.800 şi 6.100 de ani praful saharian şi-a făcut apariţia pe teritoriul României”. Desigur, cantitatea mult mai mare din turbă a apărut în perioada care datează de acum 6.100 de ani,” a mai spus acesta.
 
Între anii 14.000 î.Hr. şi 4.000 î.Hr clima din Sahara era caldă şi umedă datorită radiaţiilor solare care au modificat locaţia musonului african. În prezent Sahara, este cel mai mare deşert fierbinte de pe glob, întinzându-se pe 9,2 milioane de kilometri pătraţi.
 
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul Climate of the Past.
 
Despăduriri masive în Antichitate şi în vremea războaielor daco-romane
 
Studiul prezent face parte dintr-o cercetare mai amplă prin care sunt analizate aspecte ale schimbărilor de mediu şi climă din România. În cadrul unui studiu publicat recent, echipa de cercetători a analizat impactul antropic asupra mediului ,,Am documentat că în Munţii Şureanu s-au facut despăduriri destul de seminificative încă din antichitate. Am folosit o carotă prelevată de lângă Iezerul Şureanu, iar pe baza datelor noastre se pare că în zona Munţilor Şureanu impactul antropogenic asupra vegetaţiei a început acum ~ 4500 de ani, în Epoca Bronzului, când oamenii au început să despădurească zona. Apoi triburile locale au început să exploateze pe scară mai largă lemnul pe care îl foloseau la construcţii şi la prelucrarea metalelor, procese care s-au intensificat acum 2900 de ani când am observat o creştere a particolelor de cărbune rezultate din arderea lemnului,” a declarat prof. cord. dr. Vasile Ersak pentru Descopera.ro.
 
Un alt fenomen care a provocat schimbări ale mediului în zona României datează din vremea luptelor daco-romane. Din datele noastre reiese că în perioada războaielor daco-romane se pare că dacii au despădurit masiv versantul de deasupra Iezerului Şureanu pentru că în perioada asta am observat o creştere semnificativă a alunecărilor de teren. După ce s-au retras romanii din Dacia, conţinutul de cărbune a scăzut semnificativ, sugerând că economia zonei a trecut de la una dominată de minerit şi prelucrarea metalelor în perioda romanilor la una dominată de păstorit şi agricultură. Aceste caracteristici au dominat şi Evul Mediu. Polenul găsit în carotă ne indică că în zona Şureanu agricultura pe scară mai largă a început să se practice acum 1400 de ani,” a adăugat profesorul.

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase