O descoperire remarcabilă rescrie 315 de milioane de ani de istorie evolutivă a unui important grup de vertebrate din care face parte şi omul

Fosilele au fost numite Chinlestegophis jenkinsi şi fac parte din enigmaticul grup de cecilieni. Astăzi, aceşti carnivori fără membre, asemănători viermilor, cu coloană vertebrală şi două rânduri de dinţi, trăiesc sub pământ şi au lungimi între 15 centimetri şi 1,5 metri, relatează Daily Mail.

S-a descoperit că fosilele de Chinlestegophis jenkinsi reprezintă un strămoş comun atât a misterioşilor cecilieni, cât şi a amfibienilor moderni precum broaştele şi salamandrele.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Descoperirea umple o gaură imensă în arborele genealogic al amfibienilor, acest lucru însemnând şi că savanţii au putut specifica originea cecilienilor. Aceştia au fost asociaţi cu stereospondilii, care reprezentau cel mai divers grup de amfibieni din Triasic care existau acum mai bine de 200 de milioane de ani.

Înaintea studiului se credea că subordinul Stereospondyli nu avea continuitate, în ciuda răspândirii sale în era triasică.

Odată cu analizarea acestor fosile şi cu restructurarea arborelui genealogic, amfibienii actuali au evoluat dintr-un strămoş comun de acum 315 milioane de ani.

Un motiv pentru care cecilienii au rămas enigmatici este că „sunt dificil de găsit în însemnările fosile pentru că mulţi sunt foarte mici”, precizează Adam Huttenlocker, co-autor al acestui studiu şi cercetător la Universitatea din California de Sud. Acesta mai adaugă şi că „Chinlestegophis jenkinsi păstrează încă mult din morfologia primitivă care este comună cu alţi amfibieni triasici, adică existenţa celor patru membre”.

Jason Pardo, autorul studiului şi doctorand la Universitatea Calgary din Alberta, Canada, a precizat că „deorace şi oamenii sunt vertebrate, acest studiu lărgeşte înţelegerea istoriei evoluţiei noastre şi a moştenirii genetice”. Acesta are în vedere faptul că „este posibil ca trăsăturile genetice ale broaştei şi salamandrei care le face să îşi refacă ţesutul fără cicatrizare să existe şi în om, dar în stare latentă”.

Cele două fosile au fost găsite în Eagle County din Colorado. Primul exemplar prezintă părţi din craniu, coloana vertebrală, coaste, un umăr şi picioare. În al doilea exemplar doar craniul putea fi observat.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un paradis al biodiversităţii: opt specii noi de mamifere au fost descoperite într-o rezervaţie din Anzi (FOTO)

Amfibian primitiv, lipsit de plamani, descoperit in Borneo

Enigmaticii amfibieni preistorici isi dezvaluie secretele

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea