Studiul s-a bazat pe experimentele efectuate de zoologul rus Dmitry Belyaev de la mijlocul secolului al XX-lea în care a selectat vulpi argintii, emiţând ipoteza că docilitatea reprezenta factorul cheie din spatele schimbărilor aduse de domesticire, precizează Science Daily.
După generaţii de selecţie artificială pentru docilitate, s-a observat că acestea prezentau fenotipuri similare cu cele găsite în speciile domestice. Pe baza acestui studiu, s-a emis şi teoria conform căreia selecţia pentru toleranţă socială şi agresivitate redusă a jucat de asemenea un rol important în formarea anatomiei omului modern, care se remarcă prin trăsături graţioase şi faţă redusă.
În plus faţă de experimentele cu vulpi, Belyaev a selectat şobolani pe o durată de 64 de generaţii, un grup pentru docilitate şi altul pentru agresivitate împotriva oamenilor.
Noul studiu al cercetătorilor de la Universitatea Tübingen şi de la Universitatea Pennsylvania a presupus efectuarea de măsurători 3D pe craniile şobolanilor docili şi agresivi pentru a evalua teoria lui Belyaev, conform căreia există o corelaţie între comportamentul docil şi trăsăturile faciale.
În urma studiului, s-a observat că şobolanii domestici arată unele trăsături prezente în animalele domestice obişnuite. Şobolanii cu comportament docil au un bot mai mic faţă de cei agresivi, dar nicio diferenţă în mărimea întregului animal între cele două grupuri.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Animalele domestice ne iubesc: imagini emoţionante (GALERIE FOTO)
Noua Zeelandă abandonează clonarea animalelor domestice