Strămoşii moluştelor aveau forme (şi mai) bizare
Cercetătorii acestui studiu s-au bazat pe fosile vechi de 480 de milioane de ani din sud-estul Marocului care sugerează că aceşti progenitori semănau cu nişte limacşi cu spini care aveau un fel de cochilie la capul acestuia, notează Science Magazine.
Paleontologii au clasificat această creatură într-un nou gen numit Calvapilosa („scalp păros” în latină). Fosilele complete au o dimensiune care variază de la 16,7 la 68,3 mm, dar unele fragmente indică faptul că animalul poate atinge şi o lungime de cel puţin 120 mm.
Partea superioară a animalului (stânga în reconstrucţia artistică din imaginea articolului) era un ţesut acoperit cu mici plăci chitinoase care deasupra aveau spini, un exoschelet asemănător cu multe specii de moluşte de astăzi.
Dedesubt (în dreapta), creatura avea un membru asemănător cu cel al melcului care ajuta la locomoţie şi o radulă (cavitate bucală) care avea cel puţin 125 de rânduri de dinţi. Stratele geologice unde au fost găsite aceste fosile nu avea urme de valuri, ceea ce indică faptul că aceste organisme trăiau la adâncimi mari.
Această creatură nu este cea mai veche fosilă de moluscă descoperită, dar fosilele rămase o fac să fie cea mai veche creatură reconstruită care să fie progenitura moluştelor.
Studiile precedente au sugerat că cele mai vechi moluşte au evoluat acum 535 de milioane de ani în urmă. Deşi unele studii mai vechi menţionau că primele moluşte nu aveau carapace, noile descoperiri indică faptul că cele mai vechi specii din grup pot avea un exoschelet din carbonat de calciu.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
„Calmarul zburător” uluieşte cercetătorii: călătoreşte prin aer la viteze mai mari decât Usain Bolt!