De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au încercat să afle dacă fazele Lunii şi mareele ar putea avea un rol în declanşarea cutremurelor pe Terra. Experţii japonezi susţin că au găsit răspunsul la această problemă, sugerând faptul că seismele puternice se produc, cel mai adesea, atunci când există Lună plină sau Lună nouă.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Tokyo a analizat trei baze de date (obţinute la nivel global, din zona statului California şi din Japonia), studiind cutremurele cu o magnitudine mai mare de 5,5 pe scara Richter produse în ultimii doi ani.
Concentrându-se asupra informaţiilor referitoare la ultimele două săptămâni dinaintea producerii cutremurelor, specialiştii au putut reconstitui amplitudinea mareelor produse în această perioadă şi au descoperit că seismele cele mai puternice se produc, în mod obişnuit, în intervale de timp apropiate de zilele cu Lună plină sau Lună nouă. În aceste două momente, Soarele, Luna şi Pământul se aliniază, iar atracţia gravitaţională a Lunii asupra Terrei atinge apogeul.
Oamenii de ştiinţă au presupus că alinierea celor trei obiecte cosmice ar putea influenţa declanşarea cutremurelor pe Terra, însă nu au putut demonstra acest lucru până acum. Specialiştii japonezi au arătat că 9 dintre cele 12 cutremure cu magnitudine peste 8,2 grade pe scara Richter au avut loc în perioade apropiate zilelor cu Lună plină. Experţii de la Universitatea din Tokyo nu au putut găsi, însă, o legătură clară între declanşarea cutremurelor de mici dimensiuni şi producerea mareelor.
În luna iulie a acestui an, o echipă de la US Geological Survey, condusă de Nicholas van der Elst, a identificat o corelaţie între seismele de magnitudine redusă (aproximativ 1 grad pe scara Richter) şi momentele în care astrul selenar începe să intre în faza de Lună plină. Zona analizată a fost Falia San Andreas, o zonă situată la intersecţia plăcilor Pacificului şi Nord Americană şi care are o lungime de aproximativ 1300 de kilometri.
Deşi nu au descoperit motivul exact pentru care cutremurele puternice se produc, cercetătorii presupun că ele sunt consecinţa unor evenimente de amplitudine mult mai mică produse în scoarţa Pământului. Aceste fenomene se transformă, în unele cazuri, în adevărate dezastre la suprafaţă.
Cercetătorii spun că nu ar trebui să considerăm fazele Lunii ca motive ale declanşării cutremurelor, ci trebuie doar să ştim că între aceste două fenomene există o legătură. ,,Mareele influenţează, în proporţie de 1% sau mai puţin, mişcarea plăcilor tectonice. Deşi aceasta este o contribuţie mică, ea ar putea declanşa presiunea necesară producerii unui dezastru”, susţine Nicholas van der Elst.
Sursa: sciencealert.com
Vă mai recomandăm şi: Luna are suficientă gheaţă pentru a susţine viaţa