10 zimbri în Carpaţii Meridionali: Mamiferele carismatice şi călătoria lor spre sălbăticie

Aceştia provin din trei rezervaţii din Germania şi Belgia, iar după ce se vor adapta la noul ecosistem, zimbri vor fi eliberaţi în sălbăticie şi vor trăi în Carpaţii Meridionali.

„Suntem cu un pas mai aproape de o populaţie viabilă de zimbri sălbatici ce va număra 30 de exemplare până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii organizaţiei internaţionale World Wide Fund for Nature, care s-au ocupat de relocarea zimbrilor.

„Acestea sunt primele zece exemplare din cel puţin 100 de zimbri pe care îi vom elibera în Carpaţii Meridionali în următorii cinci ani”, a declarat Frans Schepars director al Rewilding Europe.

Obiectivul pe care Rewilding Europa şi WWF România l-au stabilit în cadrul proiectului LIFE Zimbru este de a crea o populaţie sălbatică, viabilă, de cel puţin 193 de zimbri până în 2020, care poate să crească până la 300 de exemplare până în 2024. Prin aducerea înapoi a zimbrilor se face o contribuţie substanţială la salvarea acestei specii deosebit de importante pentru natura din Europa. Acesta face parte dintr-o iniţiativă de resălbăticire mai amplă în România, unde cele două organizaţii lucrează pentru a crea una dintre cele mai mari zone sălbatice învecinate din Europa cu o suprafaţă de aproximativ 3 milioane de hectare, care leagă diferite zone protejate, zone de sălbăticie naturale şi zone de resălbăticire, cea mai mare zonă de acest fel din zona Carpaţilor Meridionali.

Sursa foto: Frans Schepers / WWF

În Munţii Ţarcu există în prezent o populaţie de 20 de zimbri ce trăiesc în libertate deplină. Încă din 2013, WWF România şi Rewilding Europeau demarat un proiect de repopulare a Carpaţilor Meridionali cu această specie emblematică. Autorităţile locale precum şi membrii comunităţilor din Armeniş şi Feneş – localităţile din apropierea zonei de resălbăticire, au făcut posibile cele trei eliberări de zimbri anuale (prima având loc în 2014), aceste evenimente fiind primii paşi spre a crea o populaţie viabilă de zimbri în libertate.

Drumul spre sălbăticie, o călătorie lungă de peste 5000 de km, cu peripeţii spre final

Zimbri aduşi azi provin din diferite grădini zoologice sau rezervaţii din Europa. Trei au fost donaţi de parcul Bellewaerde din Belgia, unul de către rezervaţia Neumünster din Germania – ce a fost găzduit o săptămână de rezervaţia belgiană Han-sur-Lesse, un partener vechi al proiectului, iar alţi şase zimbri au fost donaţi de rezervaţia Wisentgehege, tot din Germania. „Suntem extrem de recunoscători grădinilor zoologice şi rezervaţiilor pentru animalele donate şi pentru sprijinul acordat”, a adaugat Schepars.

Cele zece exemplare au sosit sănătoase, în ciuda stresului imens cauzat de călătoria lungă de 5000 de km şi au fost eliberate într-o zonă de aclimatizare de 15 hectare. Primii paşi ai zimbrilor în România nu au fost lipsiţi de peripeţii. Vremea neprielnică şi ploaia torenţială din noaptea precedentă şi-au lăsat amprenta pe drumul forestier şi podul din faţa zonei de aclimatizare unde se descarcă caminoanele ce au transportat animalele. Prin urmare, acestea nu au putut fi aduseîn poziţia ideală şi ceea ce ar fi împiedicat transferul zimbrilor în noua casă. Cu puţină ingeniozitate şi implicare, localnicii, cot la cot cu reprezentanţii WWF România şi Rewilding Europe, au amenajat un culoar de trecere peste podul ce legă camioanele de ţarc, format din maşinile localnicilor, bandă reflectorizantă, câteva hrănitoare, pături, banere şi trei porţi demontate temporar din zona ţarcului de control veterinar. Imposibilul a devenit posibil mulţumită colaborării deosebite dintre oamenii de conservare şi comunitatea locală pentru care zimbriireprezintăo parte din ce în ce mai importantă din viaţa lor.

Întâlnirea cu ceilalţi 20 de zimbri sălbatici va avea loc peste o lună

După aproximativ o lună, odată ce zimbrii îşi vor reveni după stresul provocat de relocare şi se vor obişnui cu noul mediu, vor ieşi într-o zonă de resălbăticire de 150 de hectare, unde îşi vor redobândi instinctele sălbatice şi vor forma o turmă. Odată ce experţii noştri şi rangerii WWF-Rewilding vor observa că turma este suficient de puternică pentru a supravieţui pe cont propriu, zimbri se vor alătura celorlalte 20 de exemplare ce trăiesc deja în sălbăticie devenind o parte din ecosistemul natural din situl Natura2000 Munţii Ţarcu, ce se întinde pe o suprafaţă de 59 000 de hectare.
Astfel de evenimente vor continua să aibă loc încă cel puţin cinci ani, parte a proiectului LIFE „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România” (LIFE Zimbru) finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE. De asemenea, în luna mai a acestui an, au fost puse bazele creării unui centru de reproducere a zimbrului la Grădina Zoologică din Hunedoara.

Sursa foto: Frans Schepers / WWF

„Este în puterea noastră să protejăm fauna sălbatică şi habitatele naturale care menţin sănătatea mediului de care depindem. Zimbrul este o specie cu un impact pozitiv major asupra habitatului său. Ajută la menţinerea peisajului mozaicat şi a coridoarelor ecologice, prin urmare putem spune că resălbăticirea este un instrument pentru a ajuta natura să se vindece prin forţe proprii”, spune Adrian Hăgătiş, Manager proiecte sălbăticie la WWF România.

O specie mai rară decât rinocerul negru

Zimbrul european este cel mai mare mamifer terestru sălbatic de pe continent. Cândva, cutreiera toată Europa, mai puţin nordul Scandinaviei şi părţile sudice ale Peninsulei Iberice şi Italia. Acesta a fost vânat excesiv de oameni până când în cele din urmă a dispărut din sălbăticie, în 1927. La momentul respectiv, rămăseseră doar 54 de exemplare, toate în captivitate. O reproducere şi un proces de reintroducere lent, dar de succes, în Europa Centrală şi de Est au contribuit la stabilirea unei noi populaţii sălbatice. Populaţia globală de zimbri este estimată acum, conform datelor oficiale, la 5 046 de exemplare (ianuarie 2014). Dintre acestea, doar 3 230 locuiesc în turme libere sau semi-libere.

Veriga lipsă

Zimbrul este un animal carismatic cu o istorie lungă în cultura românească, iubit de public. În plus, acesta are un impact pozitiv asupra refacerii ecosistemelor europene. Dieta zimbrului, formată şi din arbori şi arbuşti, precum şi distanţele mari pe care le parcurge, contribuie la menţinerea peisajului mozaicat şi a coridoarelor ecologice din Munţii Carpaţi, înlesnind procesele naturale.

De ce am ales Carpaţii Meridionali?

Această zonă a fost din timpuri străvechi o zonă importantă pentru zimbri. Cu toate acestea, zimbri au dispărut de aici în 1762. Munţii Carpaţi sunt o zonă prioritară pentru îmbunătăţirea supravieţuirii pe termen lung a zimbrilor, din moment ce există habitatul adecvat care este relativ bine conectat.

Un parteneriat european

Amploarea şi succesul acestei iniţiative sunt posibile prin sprijinul şi implicarea municipalităţii Armeniş, comunităţii locale – Asociaţia locală Măgura Zimbrilor din Armeniş (AMZA), Administraţia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, Unitatea de Management Forestier Teregova, Academia Română de Ştiinţă, Universităţii Veterinare din Timişoara şi Bucureşti şi asociaţiilor de vânătoare locale şi naţionale. Dr. Sebastian Catanoiu şi Dr. Razvan Deju, membri ai Centrului European de Conservare a Zimbrului (EBCC), au oferit sprijin de specialitate, aceştia coordonând prima iniţiativă de reintroducere a zimbrului la Parcul Natural Vânători Neamţ din România.

Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovaţie pentru natura sălbatică. Citeşte mai multe aici.

Proiectul LIFE Zimbru, „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”, este un proiect finanţat de UE, condus de Rewilding Europa şi WWF România pentru a sprijini reintroducerea zimbrului în situl Natura 2000 Munţii Ţarcu în Carpaţii Meridionali. Finanţarea este utilizată pentru a construi o populaţie sălbatică, viabilă, de zimbri, prin eliberarea în total a 100 de animale în următorii cinci ani. Procesul de reintroducere şi resălbăticire a zimbrului este posibil cu sprijinul financiar al Programului Life al UE, precum şi al Loteriei olandeze.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature). Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Rewilding Europe, organizație fondată în anul 2011, propune o viziune nouă de conservare a naturii la nivel european, cu mai mult spațiu pentru natură, viață sălbatică si procese naturale. Inițiativa își dorește readucerea biodiversității pentru noi toți, să ne bucurăm de ea și să explorăm noi metode prin care oamenii pot câștiga un trai echitabil de pe urma naturii. www. rewildingeurope.com.

Sursa: Mediafax