În fiecare an 500 de meteoriţi lovest suprafaţa pământului, dar numai aproximativ 5 sau 6 dintre aceştia sunt suficient de mari pentru a fi detectaţi de radarele meteorologice, iar fragmentele lor pot fi recuperate.
Impactul puternic al unui meteorit cu suprafaţa pământului lasă în urma sa cratere vizibile, eveniment extrem de rare care apare la intervale de timp de mii de ani.
De exemplu, asteroizii stâncoşi de circa 100 de metri diametru lovesc pământul la fiecare 5.200 de ani. O astfel de coliziune ar crea un crater de peste 1,2 km diametru, echivalent cu explozia unei bombe de 3,8 mega-tone de
TNT sau o explozie de aproximativ o mie de ori mai puternică decât energia combinată a ambelor explozii de la Hiroshima şi Nagasaki.
Coliziuni mai mari, care implică asteroizi cu un diametru de 1 km sunt şi mai rare şi pot apărea la fiecare 500.000 de ani, iar ciocnirile cu obiecte de un diametru de 5 km au loc o dată la douăzeci de milioane de ani.
Ultimul impact al unui obiect cu diametrul de 10 km a fost cel care a omorât dinozaurii, în urmă cu 66 milioane de ani.
Până în prezent, există 188 de coliziuni ale corpurilor cereşti cu Pământul, confirmate prin cratere imense. Cele mai multe dintre ele sunt greu de recunoscut, numai câteva dintre ele au scăpat de eroziune şi intemperii.
Găsiţi mai jos cele mai mari cratere formate în urma coliziunii Pământului cu meteoriţii:
1. Craterul Barringer
Sursa foto: Erik Charlton/Flickr
E situat în aproapiere de Winslow, în nordul deşertul Arizona, din Statele Unite. Craterul Barringer este cel mai frumos şi unul dintre cele mai de impact şi bine conservate cratere de pe Pământ. Descoperirea sa a fost un punct de cotitură în domeniul ştiinţei geologice.
Înainte ca Daniel Barringer să demonstreze că gaura a fost creată de un impact al meteoritului cu Pământul, se credea că acestea sunt produse de vulcanism. Geologii nu credeau că meteoriţii au jucat un rol atât de important în geologie terestră.
Craterul Barringer din Arizona, SUA. Sursa foto: Mouser Williams/Flickr
De la descoperirea lui Barringer, numeroase cratere de impact au fost identificate în întreaga lume. Este acceptat pe larg faptul că impactulul meteoriţilor au modelat în mod semnificativ istoria geologică şi biologică a Pământului: originea apei, dispariţia dinozaurilor şi originea vieţii în sine.
Craterul Barringer este de aproximativ 1.200 de metri în diametru şi 170 de metri adâncime. El este înconjurat de o bordură care se ridică la 45 de metri deasupra câmpiilor din jur. Acesta a fost format în urmă cu 50.000 de ani.
2. Craterul Pingualuit
Sursa foto:NASA
Este situat în Quebec, Canada, şi are un diametru de 3.44 km, cel mai probabil că a fost format în urma unui impact ce a avut loc în urmă cu aproximativ 1,4 milioane de ani. Craterul se ridică la 160 de metri deasupra tundrei din jur şi are 400 de metri adâncime. Dintre aceştia, 267 de metri sunt umpluţi cu apă, formând unul dintre cele mai adânci lacuri din America de Nord. Lacul deţine, de asemenea, una dintre cele mai pure rezerve de apă dulce din lume.
3. Craterul Wolfe Creek
Este situat în câmpiile plate ale marginii din nord-estul Marelui Deşert Nisipos din Australia de Vest, la circa 150 km de oraşul Halls Creek. Acesta măsoară aproximativ 880 de metri în diametru, iar suprafaţa craterului este neuniformă. În centrul craterului se află o câmpie plată cu o adâncime de 25 de metri, iar spre extremităţi adâncimea craterului ajunge la 55 de metri. În centrul craterului cresc nişte copaci surprinzător de mari, care atrag umezeala din rezervele de apă ale craterului, care rămân după ploile de vară. Craterul a fost format în urmă cu 300.000 de ani.
4. Craterul Amguid
Sursa foto:NASA
Este situat într-o regiune îndepărtată şi inaccesibilă din sud-vestul Algeriei. Craterului are aproximativ 500 de metri diametru şi 65 de metri adâncime. Adâncimea reală nu poate fi măsurată fiindcă craterul este parţial umplut cu nisip suflat de vânt. Partea centrală a craterului Amguid este plată şi acoperită cu aluviuni eoliene. Aceste aleurite refractă lumina din cauza căreia craterul apare alb atunci când este privit din spaţiu.
5. Craterul Aorounga
Sursa foto:NASA
Este situat în deşertul Sahara, în Ciad-ul de Nord, într-un alt crater bine conservat. Craterul este inconjurat de inele concentrice, iar oamenii de ştiinţă consideră că a rezultat din trei impacturi succesive ale unui meteorit mare, care s-a rupt în bucăţi înainte de a lovi Pământul. Oamenii de ştiinţă consideră că craterul s-a format în urmă cu 345 milioane de ani.
Vă recomandăm şi aceste articole: