Viitorul sturionilor din Dunăre, incert din 2016

O măsură necesară, dar nu suficientă pentru protejarea sturionilor, ar fi continuarea prohibiţiei după finalul anului 2015.  În acelaşi timp, este necesară crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susţinuţi pentru a obţine venituri din surse alternative, se precizează într-un comunicat al WWF-România.

Conform datelor obţinute în cadrul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, conservarea sturionilor este susţinută şi de autorităţile implicate direct, precum şi de către pescari.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Pentru a înţelege mai bine fenomenul ce a dus la declinul sturionilor, WWF a dezvoltat un proiect menit atât să adune informaţii relevante din teren, cât şi să informeze comunităţile locale, pescarii, companiile şi autorităţile. S-au realizat doua serii de interviuri faţă în faţă cu părţile implicate direct, în 2013 şi în perioada aprilie-iunie 2015. Astfel a fost evidenţiat rolul şi impactul fiecărui actor principal din această situaţie, precum şi modul în care s-a schimbat atitudinea acestora faţă de situaţia sturionilor.

Pescuitul, ocupaţie de bază, dar nu foarte profitabilă pentru pescari

În România, pescuitul reprezintă o activitate importantă pentru cei din lungul şi Delta Dunării, majoritatea pescarilor intervievaţi declarând că pescuitul este o ocupaţie full-time atât în 2013 (64.5%), cât şi în 2015 (57.6%). Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezintă o parte mică din veniturile totale pentru 48.5 % dintre pescarii respondenţi (faţă de 76.7% în 2013), doar 12.1% dintre respondenţii români declarând că tote veniturile provin din pescuit. În comparaţie, în Bulgaria, doar 6.7 % dintre respondenţi declară că toate veniturile lor sunt obţinute din pescuit.

Întrebaţi dacă ar încerca să obţină venituri şi din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din peşte, majoritatea pescarilor (75.8% dintre cei români şi 90% dintre cei bulgari) spun că se gândesc la asta. În 2013, mai bine de jumătate dintre pescarii români intervievaţi nu vedeau nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit. „În cadrul proiectului am încercat să explicam pentru consumatori şi comercianţi regulile de etichetare a caviarului, să mediem şi să îmbunătăţim relaţia dintre autorităţi şi pescari şi nu în ultimul rând să oferim sprijin pescarilor care doresc să obţină venituri din surse alternative”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Sprijinul vine şi din partea altor organizaţii care susţin comunităţile de pescari, cum ar fi Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23”. „Începând de vara aceasta, încercăm ceva nou: pescaturismul. Propunem turiştilor să încerce, alături de pescari, o zi din viaţa acestora. Este o formă de turism de bun simţ, responsabil, de nişă, care reduce din presiunea pe resursa de peşte, dar mai ales oferă experienţe noi pentru turiştii care vor să se apropie de natură şi de cultura locului. Este ideal pentru Delta Dunării!” a spus Ivan Patzaichin.

Când vine vorba de stocurile de sturioni, percepţia e diferită pe cele două maluri ale Dunării. În timp ce bulgarii consideră că populaţiile de sturioni s-au redus considerabil în ultimii 10 ani, pescarii români consideră că stocurile sunt la fel (21.2%) sau că sunt mai mulţi sturioni în Dunăre (27.3%) şi doar 30.3% consideră acum că stocurile au scăzut, deşi în 2013 aproape jumătate dintre pescarii români intervievaţi considerau că stocurile au o tendinţă de scădere. Diferenţa dintre cele două percepţii se poate datora faptului că în România pescarii sunt implicaţi în activităţi de monitorizare a sturionilor.

În ceea ce priveşte impactul pescuitului asupra populaţiilor de sturioni, 45.4% dintre pescari consideră că atât capturile accidentale, cât şi pescuitul, reprezintă o ameninţare. Prohibiţia este privită ca fiind o măsură bună pentru protejarea sturionilor, dacă aceasta este aplicată corect, spre deosebire de 2013 când majoritatea pescarilor priveau cu reticenţă prohibiţia. În plus, prohibiţia nu mai este privită ca fiind o ameninţare la adresa asigurării veniturilor pescarilor. Dacă  în 2013 68% dintre pescarii respondenţi considerau că prohibiţia pe termen lung reprezintă cu adevărat o ameninţare la adresa asigurării traiului pescarilor, în 2015 doar 30.3% dintre pescarii români mai sunt de aceeaşi părere.

„În urma sondajelor de anul acesta am observat că pescarii ar fi de acord cu o prohibiţie pe termen lung dacă ar fi recompensaţi când prind accidental un sturion şi dacă ar avea posibilitatea de a câştiga venituri din alte surse”, a completat Cristina Munteanu. Cu toate acestea, dacă în 2013 doar 39.4% considerau că prohibiţia sezonieră ar fi suficientă să protejeze sturionii, în 2015 majoritatea (97%) pescarilor consideră că această măsură ar fi suficientă.

„Sturionii sunt specii prioritare pentru WWF, atât la nivel naţional, cât şi regional sau internaţional. Acest proiect reprezinta doar un pas din viziunea noastră de conservare a populaţiilor de sturioni şi vom continua, alături de partenerii nostri, să dezvoltăm proiecte menite să asigure protecţia şi refacerea populaţiei de sturioni, dar şi pentru renaturarea Deltei şi luncii Dunării. Viitorul sturionilor depinde de strategii care iau în considerare atât bunăstarea comunitaţilor locale, cât şi păstrarea şi refacerea habitatelor de care depind aceştia. Eforturile noastre sunt direcţionate şi către modelarea politicilor şi strategiilor naţionale şi regionale care vizeaza conservarea sturionilor, în baza studiilor realizate de catre institutele de cercetare”, a adăugat Magor Csibi, Director WWF- România.

Cum sunt protejaţi ultimii sturioni sălbatici din Dunăre

Finalul lui 2015 marchează 10 ani de când sturionii din Dunăre sunt protejaţi printr-o prohibiţie totală, în România. Interdicţia se aplică, de asemenea, şi pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.

Pescuitul sturionilor este interzis şi în celelalte ţări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicţia este în vigoare şi în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în România din 2006 şi în Bulgaria din 2011. În Rusia există interdicţia de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia doreşte să extindă această interdicţie şi pentru Marea Caspică.

Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii şi produsele provenite de la aceştia trebuie să fie însoţite de documentele CITES în comerţul internaţional şi tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, dacă produsul vine pe piaţa din Uniunea Europeană (UE) trebuie să aibă etichetă CITES.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor, în iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finanţat prin programul LIFE +  al UE, „Acţiuni comune pentru creşterea gradului de conştientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România şi Bulgaria”. Acesta este implementat de WWF în Austria, România şi Bulgaria şi se va încheia la finalul lunii septembrie a.c. Valoarea proiectului este de 770 836 €, finanţat în mod egal de către Uniunea Europeană şi de către WWF.