Meduzele vin în ajutorul mediului

Pentru toţi turiştii aflaţi în vacanţă, una dintre cele mai nefericite întâlniri ale verii este cea cu meduzele. Pentru evitarea oricărui contact cu aceste animale gelatinoase şi uneori veninoase, prezenţa lor este semnalată pe plaje. Ele ar putea contribui totuşi la protejarea mediului de resturile tehnologice umane din natură, îndeosebi de faimoasele nanoparticule ce nu pot fi reţinute de niciun sistem de filtrare, scrie le point.fr, citându-i pe oamenii de ştiinţă din Bordeaux.

„Tot mai mult produse conţin nanoparticule: componente electronice şi informatice, vopsele, creme solare şi cosmetice, agenţi de contrast pentru imagistica medicală sau medicamente…Însă cei care le-au dezvoltat nu s-au întrebat ce se va întâmpla cu ele odată ajunse în natură”, spune Philippe Barthelemy, şeful echipei de cercetători care a realizat studiul. Aceste elemente se răspândesc şi se acumulează în apă, fiind extrem de persistente şi putându-se transmite din generaţie în generaţie în speciile animale.

Cercetătorii au încercat astfel să pună la punct un sistem de filtrare specific, reuşind să realizeze un hidrogel sintetic performant, dar costisitor. S-au orientat aşadar spre natură, pentru a vedea dacă aceasta nu poate furniza o altă soluţie, la fel de eficientă, însă mai ieftină. S-au gândit la meduze, animale prin excelenţă gelatinoase, şi şi-au dat seama că nu trebuie să recurgă la animalul întreg: numai mucusul, produs în caz de stres, reproducere sau deces constituie filtrul. „Mucusul este alcătuit dintr-o reţea extrem de densă de molecule de tip oligozaharid şi peptină, care atrag nanoparticulele şi le reţin. Ele intră în agregare, se precipită şi pot fi astfel recuperate”, explică Philippe Barhtelemy.

Prin urmare aceste animale ar putea prezenta un real interes pentru mediu. Cercetătorii au depus un brevet care să le protejeze descoperirea şi producţia de mucus filtrant. Rămâne de văzut dacă este indicată strângerea lor din mare sau crearea de crescătorii. Alţi cercetători se întreabă deja dacă meduzele nu ar putea servi de biomarkări în zonele poluate cu nanoparticule.

Este recomandabil ca turiştii aflaţi la mare să nu atingă meduzele eşuate, chiar şi moarte de câteva ore, fiindcă veninul rămâne activ multă vreme. În cazul contactului cu ele, partea atinsă nu trebuie frecată, ci mai degrabă fragmentele lipite de piele trebuie desprinse (cu o pensetă sau cu alt obiect), urmând apoi o clătire abundentă cu apă de mare. Durerile pot fi violente, iar iritaţia cutanată poate dura şi 15 zile, încheie lepoint.fr.

Sursă: Agerpres