Zărneşti, un loc pitoresc la poalele Pietrei Craiului (Galerie FOTO)

Aşa îşi începe Ioan Lepădatu, fiu al Zărneştilor, cuvântul înainte la monografia “Vechi aşezări bârsene – Oraşul Zărneşti”, tipărită în 1998. De atunci, oraşul în sine a trecut, în mod natural, printr-o serie de schimbări, însă peisajele dimprejur s-au păstrat întocmai ca în descriere.

Deşi a fost declarat oraş abia în 1951, Zărneştiul a fost locuit din timpuri mult mai vechi. Prima sa atestare documentară datează din 1373, vreme în care era cunoscut sub numele de Zârna. Oraşul a traversat o perioadă de industrializare în timpul regimului comunist, având parte de o infuziede populaţie în anii ulteriori construirii Uzinii “6 martie”, actualmente SC Tohan SA. Din pricina regresului înregistrat de aceasta, la ultimul recensământ, cel din2011, Zărneştiul avea o populaţie de aproximativ 21.600 locuitori, faţă de 26.500cât avea în2002.

• Un studiu confirmă că plantele „țipă” cu adevărat, dar de ce nu le putem auzi?
• Test de cultură generală. De ce elefanții au urechile așa de mari?

Oraşul se află în partea de sud-vesta Braşovului, la 25 de kilometri distanţă de reşedinţa judeţului. Aici se poate ajunge cu maşina proprie sau autobuzul pe DN 73 şi DN 73A sau cu trenul dinspre Braşov. Zărneştiul este situat la altitudinea de 722 de metri, chiar la poalele unuia dintre cei mai frumoşi munţi pe care îi are ţara noastră, Piatra Craiului.

(Foto: Mihai Clinciu)

Acesta este principalul motiv pentru care oraşul atrage anual un număr însemnat de turişti, care pot alege să se cazeze la pensiunile din oraş sau la cabanele situate la poalele sau chiar în inima muntelui. Dintre acestea din urmă, cele mai cunoscute sunt Gura Râului, Plaiul Foii (aflate la poale) şi Curmătura, cea mai înaltă cabană din masiv, care domneşte într-o poieniţă aflată la 1470 de metri altitudine. Fără a avea o reţetă ieşită din comun, ciocolata caldă băută aici îşi face loc cu uşurinţă printre cele mai bune pe care cineva la poate savura – totul ţine de ambianţă.

Muntele este format din două masive, Piatra Craiului Mică şi Mare, care sunt despărţite de Şaua Crăpăturii. Rocile predominant calcaroase au cunoscut de-a lungul timpului furia apelor şi a vânturilor, iar formele carstice care au rămas în urmă pot depune oricând mărturie în acest sens.

Diversitatea acestora este impresionantă: peşteri, hornuri, ponoare, doline, lapiezuri şi izbucuri, toate reprezintă dovada irefutabilă a faptului că natura, folosind ca instrument de creaţie eroziunea, este un artist desăvârşit. Creaţia supremă poartă numele de Cheile Zărneştilor: pereţi de stâncă înalţi de zeci de metri, despărţiti de un drum de piatră care urcă înspre munte, acompaniat de un pârâiaş care prinde viaţă doar în urma ploilor. Din loc în loc răsare din stânca seacă câte un arbore dornic să se ia la trântă cu oricare lege a naturii sau chiar a gravitaţiei. În rest, muşchi şi arbuşti cât cuprinde.

(Foto: Mihai Clinciu)

Traseele turistice cu plecare din oraşul Zărneşti sunt nenumărate. În fine, nu chiar nenumărate, dar îndeajuns de multe încât să ai de unde alege şi, ulterior, pentru ce reveni. Cel mai des practicat, cu un nivel relativ scăzut de dificultate, este cel care pleacă de la Cabana Gura Râului înspre Fântâna lui Botorog, urcă spre Poiana Zănoaga, apoi ajunge la Cabana Curmătura.

De aici, cei care doresc o aventură ceva mai incitantă pot continua înspre Şaua Crăpăturii, de unde se ajunge ulterior la vârful Piatra Mică (1816 metri înălţime). Semnul care indică destinaţia finală este Crucea Eroilor – de aici se vede în toată splendoarea sa oraşul Zărneşti, dar şi localităţile vecine: Poiana Mărului, Râşnov, Cristian şi, în depărate, Braşov.

Turiştii experimentaţi pot ajunge mult mai sus de atât. Pornind tot de la Cabana Gura Râului se poate ajunge în aproximativ şase ore şi jumătate în cel mai înalt punct al munţilor Piatra Craiului,2238 de metri, atins în vârful La Om (Piscul Baciului). Traseul traversează Cheile Zărneştilor, ajunge în zona “La Table”, punct de intersecţie al mai multor trasee, după care poposeşte lângă Refugiul Grind, aflat la 1610 metri altitudine, înainte de a ajunge, la propriu, în vârful muntelui.

Masivul dispune de peisaje superbe şi de o faună şi floră diverse, bogate în specii ocrotite de lege sau chiar endemice. Parcul Naţional Piatra Craiului, care se întinde pe o suprafaţă de aproape 15.000 de hectare, are ca scop protejarea acestora. Pe lângă garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Calizonus), specie unică pe Terra, întâlnită doar în acest loc, masivul adăposteşte flori ocrotite de lege precum floarea de colţ sau bujorul de munte.

(Foto: Mihai Clinciu)

Dintre membrii faunei se remarcă în special capra neagră şi cocoşul de munte, ambele fiind specii ocrotite de lege. În partea superioară a Bârsei, înainte ca aceasta să îşi croiască drum prin oraşul Zărneşti, în apele repezi şi cristaline înoată nestingheriţi peşti precum păstrăvul sau zglăvocul.

Tot în oraşul Zărneşti, însă în partea opusă muntelui, în drumul spre Braşov, se află singura rezervaţie naturală pentru urşii captivi din România. Fie că au fost prost îngrijiţi la grădina zoologică, capturaţi după ce s-au apropiat prea mult de o aşezare omenească sau păcăliţi de vulpe, urşii din toată ţara sunt aduşi în această rezervaţie pentru a trăi în condiţii similare celor întâlnite în sălbăticie.

(Foto: Mihai Clinciu)

Ca o recunoaştere adusă tuturor acestor factori pe care îi însumează Zărneştiul, acesta va fi declarat la sfârşitul anului 2014 una dintre cele trei zone din România care până la sfârşitul anului vor fi certificate ca destinaţii ecoturistice, alături de Maramureş şi Munţii Apuseni.

Aşadar, călătorule, nu ezita să te opreşti pentru o clipă în pragul acestei aşezări de la poalele Pietrei Craiului. Adevăratele bijuterii naturale care îl înconjoară te vor lăsa fără cuvinte şi îţi vei dori, cu siguranţă, să revii.