Lunile care vor urma vor aduce o liniste relativa. Autoritatile nu mai noteaza atacurile fiarei si nicio victima nu mai este inregistrata. Realitatea era insa alta. Atacurile continuau si, in ciuda decretului regal de a nu se mai pomeni despre bestia din Gevaudan, tot mai multe crime ajung pana la urechile lui Ludovic la XV-lea.
Doi ani mai tarziu, la 19 iunie 1767, totul avea sa ia sfarsit la fel de misterios precum incepuse. Un vanator local, Jean Chastel, avea sa ucida fiara intr-un mod care va da nastere la multe speculatii. In timpul unei noi partide de vanatoare, martorii oculari relateaza cum Chastel, abordand un calm neobisnuit unei asemenea situatii, s-a asezat la umbra unui copac acolo unde a inceput sa citeasca Biblia. Aproape imediat, fiara a aparut la numai cativa pasi de acesta fara a schita insa vreun semn de amenintare. Chastel si-ar fi terminat rugaciunea si abia apoi ar fi ridicat arma in care se aflau cateva gloante de argint pregatite anume pentru aceasta ocazie. A fost nevoie de numai doua focuri pentru ca totul sa ia sfarsit. Bestia disparuse.
Ea avea sa fie impaiata si plimbata prin toate regiunea Gevaudan pentru ca oamenii sa o poata vedea. Desi nimeni nu i-a realizat vreo schita, se parea ca fiara era un lup de dimensiuni uriase, mai mare chiar decat cel ucis de Francois Antoine in 1765. Ludovic al XV-lea il va chema pe Chasel la Versailles pentru a prezenta monstrul intregii curti, dar cum metodele de impaiere fusesera unele rudimentare, vanatorul nu va putea oferi regelui decat un cadavru in descompunere. Dezgustat, monarhul va cere imediat ingroparea bestiei in timp ce pe Chasel il va alunga de la palat fara a-i oferi vreo recompensa.
La numai o saptamana de la vanarea primului animal, un alt lup urias, de data aceasta o femela, va fi ucisa de catre Jean Terisse, un vanator local. Se pare ca aceasta era perechea monstrului. Odata cu moartea celor doua fiare, niciun alt atac nu a mai fost semnalat.
Teorii cu privire la natura bestiei din Gevaudan
Cei mai multi experti sunt de parere ca monstrul care a terorizat Franta in secolul al XVIII-lea era un lup urias. Totusi, acestia nu pot explica comportamentul atipic al creaturii care se pare ca prefera sa atace mai degraba oamenii decat vitele. Se stie ca lupii sunt animale care, in general, evita contactul cu omul si nu ataca decat extrem de rar. De altfel, modul de a ucide al bestiei nu are nimic in comun cu felul in care lupii isi doboara prada.
In schimb, teoria conform careia monstrul ar fi fost, de fapt, o hiena scapata din vreo menajerie pare sa se incadreze mult mai bine pe profilul acestuia. Intr-adevar, se stie ca hienele pot atinge staturi impresionante, iar modul in care ataca oamenii, in special in zona faciala, pare similar cu cel al bestiei. In schimb, acestea nu pot executa salturi, cu atat mai mult unele de cativa metri, fapt care pare sa contrazica declaratiile martorilor oculari. De asemenea, nu exista nicio marturie cum ca vreun animal salbatic ar fi reusit sa evadeze dintr-o menajerie a vremii.
O alta teorie este cea a unui animal dresat, cel mai probabil un caine de lupta de dimensiuni uriase. De altfel, ideea unei fiare dresate capatase contur inca din 1765, atunci cand mai multe persoane au relatat ca monstrul s-ar fi aflat in compania unui om. Felul in care bestia se comportase in prezenta lui Chastel ii indreptatise pe multi sa creada ca el era cel care pusese totul la cale.
Se crede chiar ca bestia din Gevaudan ar fi fost un leu din muntii Atlas, cea mai mare specie de leu, disparuta la inceputul secolului XX. Teoria pare a fi insa numai una care tine de folclor, fiind greu de crezut ca oamenii nu ar fi putut recunoaste un asemenea animal, chiar daca el nu mai exista in Europa de mii de ani.