Dinozaurii lumii vegetale

Publicat: 01.11.2007
Evenimentele care au dus la extinctia dinozaurilor acum circa 65 de milioane de ani precum si schimbarile majore de clima ce au urmat, au contribuit, in mare masura, si la disparitia unei parti importante a florei din acea perioada. Si cu toate acestea, descoperiri recente ale biologilor au socat lumea academica aducand la lumina plante considerate disparute de milioane de ani, dar care au supravietuit miraculos, intr-un anonimat total.

Noul copac a fost denumit Wollemi Nobilis, dupa numele rezervatiei in care a fost gasit si dupa numele descoperitorului sau. Desi are o inaltime de aproape 40 de metri, pinul ramasese necunoscut botanistilor din zona, intr-un mod cu totul inexplicabil.

Apartinand genului conifere, clasa araucariacee, pinul australian este singurul supravietuitor din familia Wollemi, toate rudele sale disparand inca de acum 2 milioane de ani.

Cercetarile ulterioare au demonstrat ca populatia de pin Wollemi se restrange la numai 40 de exemplare, ceea ce face din acest copac una dintre cele mai rare forme de viata de planeta.

Botanistii australieni fac, in prezent, eforturi pentru cultivarea pinilor preistorici in zone protejate, a caror locatie este tinuta secreta. Pentru a evita accidentele provocate de om,  chiar si putinele exemplare prezentate in cadrul unor expozitii speciale au fost expuse in spetele unor grilaje impresionante de otel.

Ginkgo Biloba
Fiind singurul supravietuitor din ordinul Ginkgoacee, ordin ai carui reprezentati au disparut inca de acum circa doua milioane de ani, Ginkgo Biloba poate fi numit, pe drept cuvant, o fosila vie.

Desi cele mai vechi urme ale acestui copac misterios dateaza de acum 270 de milioane de ani, nu este cunoscut niciun exemplar care sa se fi dezvoltat in ultimii 1000 de ani in salbaticie cu exceptia unei mici zone din China. Copacul este cu atat mai misterios cu cat nu pare a se asemana cu nicio alta specie cunoscuta. Cu toate ca este inrudit cu coniferele, frunzele de Gingko nu au forma unor ace ci, mai degraba, a unor evantaie. De altfel, acestea se ingalbenesc si cad in fiecare toamna.

Ocupand o pozitie aparte in credintele orientale, Gingko Biloba a fost ocrotit de catre preotii chinezi, dezvoltandu-se, in special, in preajma templelor si a ruinelor antice.
Gingko a ajuns in Europa inca de acum 2000 de ani si a cunoscut o larga raspandire care continua si astazi. Este uluitor faptul ca batranul arbore pare a nu fi afectat de poluarea din marile orase si foarte rar a fost afectat de vreo boala.

Poate ca aceste caracteristici au facut din Gingko Biloba unul dintre principalele ingrediente ale medicinei traditionale chinezesti. In prezent, extractul obtinut din acest copac este folosit la scara larga in industria cosmetica si ,mai ales,  in cea farmaceutica, acolo unde este recomandat in tratarea bolilor care afecteaza memoria si puterea de concentrare.

Metasequoia
Arborele preistoric metasequoia a fost pentru prima oara descris in 1941, de catre biologul chinez Shigeru Miki, fiind prezentat drept una dintre plantele fosile din era mezozoica. Cu atat mai mare a fost mirarea oamenilor de stiinta cu cat, numai 3 ani mai tarziu, in 1944, un alt om de stiinta chinez, Zhang Wang, semnala prezenta unor copaci ale caror conuri erau identice cu cele de metasequoia.

Din cauza celui de al doilea razboi mondial, cercetarile au fost sistate pana in 1946, ele fiind reluate de catre botanistii Wan Chung Chen si Hu Hsen Hsu, cei care in 1948 uimeau o lume intreaga confirmand banuielile lui Zhang Wang : arbori din specia metasequoia existau inca in stare salbatica in regiunea Modaoxi din China.

Desi, in urma cu circa 90 de milioane de ani, metasequoia era un arbore comun in emisfera nordica, schimbarile dramatice ale climei i-au rastrans drastic habitatul. In prezent, doar cateva mii de exemplare mai traiesc in zona salbatice, cei mai multi dintre ei fiind crescuti in parcuri si gradini botanice din toata lumea.

Inruditi indeaproape cu sequoia sempervirens, uriasii copaci din California, metasequoia par niste rude pitice ale acestora, dimensiunile lor ajungand la ‘’numai’’ 40 de metri inaltime si circa 2 metri grosime.
Fapt nemaintalnit la alte specii de conifere, metasequoia pare a fi pastrat reminiscentele trecului, schimbandu-si anual acele.

In 1948, Universitatea Harvard trimitea in China o echipa de cercetatori care avea sa recolteze seminte si mostre de la trei arbori metasequoia pe care, ulterior, le-a trimis mai multor centre de cercetare din lume. Cu toate aceste, in 1980 s-a observat ca toti copacii rezultati din cele trei mostre sufereau de o boala necunoscuta, fapt datorat variabilitatii genetice scazute.

Incepand cu 1990, China a lansat un program vast de repopulare a padurilor cu metasequoia, distribuind mai multor tari mostre care sa restabileasca diversitatea genetica.

Pinul Wollemi
Unul dintre cele mai neobisnuite cazuri de descoperire a unei plante preistorice este cel din 10 septembrie 1994, atunci cand un tanar alpinist australian, David Noble, a remarcat intr-una dintre expeditiile sale un copac neobisnuit, care parea sa nu se incadreze in nici una dintre categoriile cunoscute.

Descoperirea avea sa faca senzatie, cu atat mai mult cu cat noua specie era considerata disparuta de mai multe milioane de ani. Iar ceea ce este de-a dreptul uluitor, este faptul ca arborele se afla la numai 150 de kilometri de Sydney, in Parcul National Wollemi, fara ca nimeni sa fi remarcat vreodata prezenta sa.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase