Poţi învăţa în timp ce dormi?

Asimilarea informaţiei complexe sau dobândirea unei noi aptitudini de la zero prin ascultarea unei înregistrări audio în timpul somnului sunt aproape imposibile. Dar studiul arată că atunci când doarme, creierul nu este atât de lipsit de activitate, iar că unele forme de învăţare pot avea loc, scrie Live Science.

Istoria de peste un secol a cercetării

• Ce este masca lui Xiuhtecuhtli?
• Ce este „paradoxul coastei”?

Conceptul de învăţare în timpul somnului, sau hipnopedia, are o istorie lungă. Primul studiu care a încercat să demonstreze un beneficiu pentru memorie şi învăţat al somnului a fost publicat în 1914 de psihologul german Rosa Heine. Aceasta a găsit că învăţarea unui nou material seara înainte de somn rezultă într-o amintire mai bună a acestuia comparativ cu învăţarea în timpul zilei.

Mulţumită multor studii efectuate de atunci, ştim că somnul şi odihna sunt cruciale pentru formarea amintirilor pe termen lung a ceea ce am întâlnit în timpul zilei. Creierul în timpul somnului trece din nou prin experienţele din ziua aceea şi le stabilizează prin deplasarea lor din hipocamp, unde s-au format prima dată, la regiunile din creier. Având în vedere că se întâmplă atât de multe lucruri în timpul somnului, este natural să întrebăm dacă memoria poate fi modificate, îmbunătăţită şi chiar reformată.

O abordare populară în anii ’30 era de a emite mesaje motivaţionale în urechile persoanei care se odihnea. La început, se părea că dispozitive precum Psycho-phone erau susţinute de dovezi ştiinţifice. Primele studii au arătat că oamenii învăţau materialul cu care se întâlneau în timpul somnului. Dar aceste descoperiri au fost demontate în anii ’50, când savanţii au început să folosească electroencefalograma pentru a monitoriza undele creierului din timpul somnului. Cercetătorii au găsit că procesul de învăţare are loc doar dacă stimulii au trezit participanţii. Aceste studii noi au clasificat astfel învăţatul în timpul somnnului ca fiind pseudoştiinţă.

Dar în ultimii ani, studiile au arătat că este posibil ca în timpul somnului, creierul să asimileze informaţii şi chiar să formeze noi amintiri. Totuşi, amintirile sunt implicite sau inconştiente. Această formă de învăţare este mult prea simplă pentru a învăţa mecanica cuantică sau limba germană în timpul somnului.

Realizarea de asocieri şi o renaştere a ideii de învăţat în timpul somnului

Totuşi, aceste descoperiri au oferit ceva credit procesului. „Timp de decenii, literatura ştiinţifică a spus că învăţatul în timpul somnului este imposibil. Astfel, chiar şi observarea unei forme de bază este interesantă pentru un savant”, a precizat Thomas Andrillon, neurosavant la Monash University din Melbourne, Australia. „Dar oamenii nu sunt interesaţi de această formă de bază de învăţare”, a adăugat acesta.

Mai multe studii au găsit că o formă fundamentală de învăţare, numită condiţionare, poate avea loc în timpul somnului. Într-un studiu din 2012 publicat în jurnalul Nature Neuroscience, cercetătorii israelieni au găsit că oamenii pot învăţa să asocieze sunetele cu mirosurile în timpul somnului.  „A fost o descoperire clară că oamenii pot forma noi amintiri în timpul somnului”, a adăugat Andrillion, care nu a fost implicat în acest studiu.

Deşi amintirea era implicită, putea afecta comportamentul oamenilor, conform descoperirilor savanţilor într-un studiu din 2014 publicat în Journal of Neuroscience. În acel studiu, fumătorii au fumat mai puţine ţigări după ce au petrecut o noapte fiind expuşi la mirosul ţigărilor alături de mirosul de ouă stricate sau de peşte.

Adrillon şi colegii săi au aflat că învăţatul în timpul somnului poate merge dincolo de o condiţionare simplă. În studiul lor din 2017, publicat în jurnalul Nature Communications, subiecţii au putut alege tipare complexe de sunete pe care le-au auzit în timpul somnului.

Abilităţile de învăţare în somn se pot extinde la învăţatul cuvintelor. Într-un studiu publicat în jurnalul Current Biology în ianuarie, cercetătorii au jucat un joc cu participanţii care dormeau în care perechi de cuvinte inventate şi semnificaţia lor, precum „guga” care înseamnă elefant. După aceea, participanţii s-au descurcat mai bine la testele grilă decât s-ar fi putut dacă ar fi răspuns la întrebare.

Ce au în comun toate aceste studii este că că arată o formă implicită de memorie. „Nu este vreo cunoaştere pe care o putem folosi spontan, pentru că ei nu cunosc că aceste informaţii chiar există”, a mai spus Andrillion.

Utilă într-o serie de afecţiuni

Învăţarea unei noi limbi implică multe straturi: recunoaşterea sunetelor, învăţarea vocabularului şi cunoaşterea gramaticii. Până acum, studiile sugerează că poate fi posibil să devenim familiarizaţi cu tonul şi accentul unei limbi sau chiar cu semnificaţia cuvintelor în timpul somnului, dar la un nivel mai scăzut decât o facem deja în timpul zilei fără să băgăm de seamă.

Totuşi, trebuie luat în considerare şi preţul: stimularea creierului în timpul somnului cu nouă informaţie poate tulbura funcţiile somnului, afectând ceea ce am învăţat deja în timpul zilei.

Deşi pierderea calităţii somnului pentru a învăţa câteva cuvinte nu este un târg prea inteligent, cercetătorii continuă să studieze învăţarea în timpul somnului pentru că acest compromis poate fi fezabil în unele situaţii speciale. Spre exemplu, învăţatul în timpul somnului poate fi util atunci când oamenii trebuie să schimbe un obicei sau să modifice amintiri tublurătoare cum ar fi în cazul fobiilor sau a tulburării de stres post-traumatic.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un nou tip de neuron, virusul care dă conşiinţa şi alte descoperiri uimitoare pe care le-am aflat despre creier în 2018

Pentru a prezice viitorul, creierul utilizează două ceasuri interne

Ce se întâmplă cu creierul atunci când gravitaţia este zero

Nu toată odihna este la fel atunci când vine vorba de curăţarea creierului