Un element central în această discuţie îl are gravitaţia. În mod clar, această forţă fundamentală a Universului şi-ar face simţită prezenţa pe o planetă-clătită, dar nu aşa cum se întâmplă pe o planetă rotundă (ovoidă).
Gravitaţia Pământului nu te trage în jos propriu-zis, ci te trage spre centrul de greutate, care, pentru un elipsoid precum Terra, coincide în mare parte cu centrul geometric. Astfel, dacă stai pe centrul unui disc, unde centrul de greutate şi centrul geoetric se suprapun, gravitaţia s-ar simţi ca pe Pământ. Dar dacă te îndepărtezi de centru, ai începe să simţi o forţă care te trage înapoi.
Senzaţia e aceeaşi cu cea a urcării unui versant: cu cât doreşti să te îndepărtezi de centru, cu atât versantul devine mai abrupt, astfel încât la margine, acesta ar deveni un zid vertical. Dacă excaladezi acest „zid”, pe el (pe muchia discului) gravitaţia s-ar simţi din nou normal, relatează Curiosity.
Pus într-o altă imagine, Pământul s-ar simţi ca un castron (ar avea efectul de bol) unde poţi merge în centrul şi pe muchia acestuia, dar pe părţile laterale ar fi mai dificil. De asemenea, nu numai oamenii şi alte fiinţe ar fi trase spre mijloc, ci şi toată apa. Ca rezultat, planeta noastră ar avea un ocean gigantic, lăsând marginile cu uscat. Animalele terestre ar trăi pe acest inel în jurul oceanului, dar mereu pe un teren înclinat, iar plantele ar avea rădăcinile spre centrul „castronului”.
Mai există şi consecinţe cosmice. În modelul cunoscut, Pământul (rotund) gravitează în jurul Soarelui (rotund), ceea ce înseamnă că planeta noastră se află sub două forţe vectoriale în acelaşi timp: atracţia gravitaţională a Soarelui, care o trage spre interior şi inerţia, care este în direcţia perpendiculară. Combinaţia celor două forţe rezultă într-o orbită stabilă.
Dacă Pământul ar fi fost plat, nu ar fi putut avea o orbită în jurul Soarelui şi nici Luna nu s-ar fi putut învârti în jurul Terrei. „Teoria” Pământului plat presupune că atât Luna cât şi Soarele ar fi mai mici decât planeta noastră şi s-ar mişca deasupra discului ca şi cum ar fi un carusel centrat pe Polul Nord („centrul Pământului”). Există o mare problemă: ce le ţine acolo? Nu există nicio forţă cunoscută care ar ţine într-o mişcare circulară cele două corpuri.
Desigur, faptul că lansăm sateliţi pe orbită şi dincolo de atracţia gravitaţională a Terrei, folosind forţele care guvernează mişcările corpului care sunt în consecvenţă cu ideea că Pământul este rotund şi bineînţeles, faptul că se poate vedea din spaţiu faptul că planeta este rotundă, reprezintă suficiente dovezi ca să demonstreze ceva care ar trebui să fie de la sine-înţeles.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cinci lucruri care ar trebui să fie false dacă Pământul era plat
Răspunsul NASA la teoria Pământului plat: ”Poate ar trebui să donezi banii”