În cea mai mare parte, gladiatorii, care de obicei erau prizonieri de război sau infractori, aveau un mod de viaţă auster, trăind în „barăci” în apropierea arenelor. Hrana lor era simplă, alcătuită în mare parte dintr-un terci de orz, cu puţină carne, scrie Atlas Obscura.
Aceste cunoştinţe vin în principal de la un grup de antropologi de la Universitatea Medicală din Viena care a studiat un cimitir al gladiatorilor localizat în Efes, Turcia. Cimitirul, care este mai degrabă o groapă comună, are 67 de rămăşiţe ale unor gladiatori şi a unei femei, care era probabil soţia unuia dintre luptători.
Conform cercetătorilor, dieta în principal vegetariană a gladiatorilor nu era o consecinţă a sărăciei lor sau a statutului de sclav. Mai degrabă, stratul adipos rezultat în urma dietei bogate în carbohidraţi era util în protecţie. Organele şi zonele vitale erau mai puţin expuse, iar gladiatorii puteau rezista mai mult, oferind un spectacol sângeros mai satisfăcător pentru public.
De asemenea, nu poate fi vorba de o „reducere de costuri”, întrucât luptele cu gladiatori reprezentau o afacere profitabilă, iar luptătorii, în ciuda stilului de viaţă strict, se bucurau de îngrijire medicală de calitate superioară, suplimente de calciu şi săli de antrenament cu încălzire în pardoseală pentru sezonul răcoros.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cine a fost cel mai bun gladiator?
Gladiatorii – eroii amfiteatrelor romane