Se mai numesc şi meteoroizi – corpuri cosmice de dimensiune mică, rezultate din corpuri mai mari precum cometele sau evenimente precum coliziunea între asteroizi, şi care duc la fenomene spectaculoase precum ploile de meteori, ca Geminidele (care va începe pe 13 decembrie, detalii aici) sau Perseidele, care pot observate şi pe cerul României.
Deşi produc fenomene spectaculoase, nimeni nu ştia cu exactitate de ce nu ajunge nici măcar o parte din aceste obiecte pe suprafaţă, scrie BGR.
Folosindu-se de un eveniment care a avut loc pe cerul localităţii Chelyabinsk din Rusia, cercetătorii au putut analiza procesele care au loc în interiorul şi lângă corpul cosmic în acele minute de la intrare în atmosferă, până la dezintegrarea completă a acestuia. Cu ajutorul simulărilor computerizate, savanţii au ajuns la concluzia că nu neapărat frecarea de atmosferă provoacă dezintegrarea, aşa cum se credea până acum, ci diferenţele de presiune dintre aerul din faţa rocii şi cea din spate – aici fiind extrem de scăzută.
„Dacă aerul se poate mişca prin porii obiectului, poate exploda”, a precizat Jay Melosh, co-autor al studiului. Datorită sau din cauza vitezei extrem de mari a meteorizilor, instabilitatea se transformă în explozie, iar unda de şoc este cea care poate afecta ce există pe suprafaţa planetei, de aceea a rănit sute de oameni la Chelyabinsk.
De aceea, pentru a provoca dezastru, un corp nu trebuie neapărat să atingă suprafaţa. O explozie în aer poate fi la fel de catastrofală, dacă nu chiar mai rău. Totuşi, savanţii precizează că este improbabil ca un obiect de dimensiuni mari să se dezintegreze (total) în aer.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Peste câteva zile, coada cometei Halley va „lovi” Pământul. Ce vom vedea pe cer
Avertismentul astronomilor: riscul impactului cu un asteroid este în creştere