Deoarece aproape toate informaţiile despre goţi şi vandali provin din surse romane, istoria a luat o viziune preponderent negativă despre aceste grupuri. Percepţia generală este că aceste grupări erau „barbare” şi necivilizate şi au contribuit la declinul marelui imperiu al Romei.
Astăzi, a „vandaliza” proprietatea altcuiva înseamnă a provoca daune sau distrugeri, în timp ce termenul de „got” se aplică unei subculturi cunoscute pentru estetica întunecată, sumbră. Dar, în timp ce atât izvoarele istorice romane ne spun că goţii şi vandalii au jefuit şi distrus Roma (între anii 410 – 455 d.Hr.), niciun grup nu a părăsit marele oraş, ruinându-l sau masacrând locuitorii săi.
De fapt, grupurile au fost fondate în Galia ( Franţa modernă), Iberia (Spania) şi Italia. Ei au adoptat catolicismul creştin şi alte aspecte ale culturii romane, contribuind la păstrarea acestor tradiţii mult timp după declinul şi căderea Imperiului de Vest.
Se cunosc puţine lucruri despre originile goţilor înainte ca romanii să-i întâlnească. Ei pot proveni din Scandinavia, potrivit unor surse, sau din Polonia din zilele noastre. De la prima invazie a goţilor pe teritoriul roman în anul 238, tensiunile au crescut, iar poporul războinic a fost privit ca fiind inferior şi chiar subuman. Cu toate acestea, mulţi goţi au fost soldaţi romani, adaptându-se la viaţa romană.
Aproape de anii 375, un nou grup cunoscut sub numele de huni a apărut la nord de Dunăre şi a început să forţeze alte grupuri, atât goţii cât şi vandalii să se mişte spre teritoriul roman. Tensiunile dintre goţi şi romani au ”luat foc” la începutul secolului al V-lea, când Alaric, liderul goţilor, a condus asedierea Romei şi au jefuit oraşul în 410. Descendenţii lui Alaric, cunoscuţi sub numele de vizigoţi (goţii din vest), s-au stabilit în Galia şi Iberia. Ultimul regat vizigot din Spania, a căzut în faţa maurilor în 711. În Italia, ostrogoţii (goţii din est) au ocupat o poziţie dominantă până la sfârşitul secolului al V-lea, dar a căzut în câteva decenii în faţa Imperiul Bizantin în termen de câteva decenii.
La fel ca goţii, vandalii pot avea origini scandinave, de unde au migrat spre sud. Ei au călcat prima dată frontiera romană în 406, şi au început ciocniri atât cu vizigoţii, cât şi cu romanii din Galia si Iberia. Sub conducerea puternicului rege Genseric, vandalii au profitat de slăbiciune romană din Africa de Nord şi şi-au stabilit regatul lor acolo, cu capitala la Cartagina, în anii 440. După ce Genseric a murit, în 477, imperiul unui rege care nu putea fi învins pe câmpul de luptă va scădea pe fondul certurilor dintre urmaşii săi. Forţa bizantină a invadat în 534 şi l-a răspus pe ultimul rege vandal, Gelimer, luându-l captiv în Constantinopol.
Sursa: History
Vă recomandăm şi aceste articole: