Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » De ce omul are bărbie şi animalele nu au?

De ce omul are bărbie şi animalele nu au?

Publicat: 12.02.2016
În primul rând, este de remarcat faptul că bărbia nu este doar ceva în partea inferioară a gurii.
Bărbia este piesa maxilarului inferior care este în continuarea feţei şi pare să aibă o funcţie de relaxare.
 
Rudele noastre genetic aproapiate, cimpanzeul şi gorila, nu au o bărbii „adecvate”. Ei mai au o suprafaţă mai jos de maxilar, dacă te uiţi atent la craniile lor poţi observa pante osoase în spate, îndepărtate de dinţii lor inferiori. De ce atunci oamenii au această caracteristică unică? Această temă a fost o sursă de dispută pentru biologii evoluţionişti încă din 1800.
 
James Pampush, un student post-doctorand în antropologie evoluţionistă, de la Universitatea Duke (SUA) a publicat recent un articol despre misterul bărbiei umane în revista Evolutionary Anthropology.

„Bărbia este una dintre aceste fenomene rare în biologia evoluţionistă, care expune într-adevăr diferenţele filozofice profunde dintre cercetători”, a explicat Pampush.
 
Biologii evoluţionişti victorieni au propus ideea că bărbia s-ar fi dezvoltat pentru că este eficientă şi rezistentă la pumni. 
Alte teorii sugerează că bărbiile ajută maxilarul să facă faţă stresului, care se dezvoltă în procesul vorbirii. Toate mişcările limbii şi cele de deschidere a gurii pot provoca tensiune asupra maxilarului, astfel încât s-a dezvoltat o suprafaţă mai mare pentru a ajuta la distribuirea stresului şi pentru a reduce impactul acestuia. 
 
 
Alţi biologi sugerează că bărbia a fost un instrument de selecţie sexuală, care demonstra că un potenţial partener are unele avantaje evolutive pentru a încuraja împerecherea cu acest subiect şi dezvoltarea puilor împreună. Cu toate acestea, Pampush a explicat că aceste tipuri de caracteristici de obicei se dezvolta doar într-unul din genuri, ceva cunoscut sub numele de dimorfism sexual.
 
Pampush a ajuns la concluzia că bărbia este doar un „perete exterior”, care nu s-u dezvoltat pentru orice funcţie directă, ci a apărut ca produs secundar indirect al unei adaptări. Este probabil că bărbia a apărut ca un efect accidental asupra feţelor ca reacţie a reducerii în dimensiune, procesării şi rafinării alimentelor. De cum a început să se facă mai puţin efort asupra dinţilor pentru a mânca şi muşca, a început un proces de scădere şi retragere în faţă.

În timp ce teoria sună realistic, este destul de greu de dovedit ştiinţific că o caracteristică nu oferă un avantaj evolutiv. Misterul bărbiei pare să persiste, dar indiferent de răspuns, bărbia rămâne una dintre puţinele atributele care, în mod bizar, ne fac umani.
 
„Dacă sunteţi în căutarea tuturor hominizilor sau vă antrebaţi care este arborele genealogic, după ruptura cu cimpanzeii, nu există chiar atât de multe trăsături pe care le putem numi exclusiv umane… Singurul lucru care într-adevăr ne este specific este bărbia”, a declarat James Pampush.
 
Sursa: IFL Science

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Continentele scufundate ale Pământului ar putea să dezechilibreze câmpul magnetic
Continentele scufundate ale Pământului ar putea să dezechilibreze câmpul magnetic
Una dintre cele mai mari erupții cunoscute din istorie a modificat dramatic clima Pământului
Una dintre cele mai mari erupții cunoscute din istorie a modificat dramatic clima Pământului
O nouă misiune spațială încearcă să dezlege misterul „inflației cosmice”
O nouă misiune spațială încearcă să dezlege misterul „inflației cosmice”
O ipoteză SF spune că oamenii ar fi un hibrid între porci și cimpanzei
O ipoteză SF spune că oamenii ar fi un hibrid între porci și cimpanzei
Vidrele de mare ajută pădurile de alge să se redreseze, dar nu este chiar atât de simplu
Vidrele de mare ajută pădurile de alge să se redreseze, dar nu este chiar atât de simplu
Arheologii au găsit o statuetă cu o familie de zei și alte bijuterii vechi de 2.600 de ani din Egiptul antic
Arheologii au găsit o statuetă cu o familie de zei și alte bijuterii vechi de 2.600 de ani din Egiptul antic
Teatrul cruzimii. Viziunea radicală a lui Antonin Artaud și undele sale de șoc permanente
Teatrul cruzimii. Viziunea radicală a lui Antonin Artaud și undele sale de șoc permanente
Christiaan Huygens, Părintele Științei Moderne
Christiaan Huygens, Părintele Științei Moderne
Este adevărat că nu este bine să te operezi în weekend? Iată ce spune știința!
Este adevărat că nu este bine să te operezi în weekend? Iată ce spune știința!
25 de milioane de oameni din lume vor suferi de Parkinson până în 2050, sugerează un studiu
25 de milioane de oameni din lume vor suferi de Parkinson până în 2050, sugerează un studiu
Test de cultură generală. Când a apărut Homo sapiens?
Test de cultură generală. Când a apărut Homo sapiens?
Descoperire neașteptată! Trei obiecte cosmice din Centura Kuiper au uimit astronomii
Descoperire neașteptată! Trei obiecte cosmice din Centura Kuiper au uimit astronomii
Tot mai puțini români plătesc contribuții la sistemul public de sănătate
Tot mai puțini români plătesc contribuții la sistemul public de sănătate
Secrete uimitoare despre longevitate. Cum să trăim 140 de ani. Adrian Vornicu față în față cu Adrian Artene
Secrete uimitoare despre longevitate. Cum să trăim 140 de ani. Adrian Vornicu față în față cu Adrian Artene
Credincioși din toată lumea se roagă pentru Papa Francisc, internat într-un spital din Roma
Credincioși din toată lumea se roagă pentru Papa Francisc, internat într-un spital din Roma
Premieră în astronomie! Un telescop a găsit o pereche cosmică ciudată într-o galaxie învecinată
Premieră în astronomie! Un telescop a găsit o pereche cosmică ciudată într-o galaxie învecinată
A fost descoperit un nou mecanism de apărare împotriva infecțiilor bacteriene
A fost descoperit un nou mecanism de apărare împotriva infecțiilor bacteriene
Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii
Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii