Stelele conţin şi alte substanţe chimice, cum ar fi heliu, nitrogen, oxigen, fier, nichel şi zinc. Toate componentele unei stele au o consistenţă gazoasă.
Stelele se produc în urma norilor de praf şi gaz care se mişcă în spaţiu. O stea începe să se formeze atunci când un număr mare de particule de gaz formează un astfel de nor.
Particulele se învârt în jurul altor particule şi, pe măsură ce grupul devine din ce în ce mai mare, forţa gravitaţională le uneşte. Astfel, particulele se transformă într-o bilă gazoasă uriaşă.
Pe măsură ce bila creşte, particulele pun presiune pe cele sub ele şi bila începe să capete formă. La final, presiune devine suficient de puternică încât să crească temperatura tuturor gazelor şi să le facă strălucitoare.
Atunci când presiunea şi temperatura sunt foarte ridicate, încep să aibă loc reacţii nucleare. Gazele devin o stea. Cât durează acest proces? Probabil, câteva milioane de ani.
Dacă o cantitate mare de materie devine o stea, ea va fi mare, strălucitoare şi fierbinte. Din cauza temperaturii sale, steaua îşi va arde tot combustibilul nuclear în circa 100 de milioane de ani.
Dacă o cantitate mică de materie formează o stea, ea va fi mică, estompată şi rece. Ea îşi va arde combustibilul încet şi poate să strălucească pentru câteva mii de milioane de ani.
Soarele este o stea de dimensiuni medii. Totuşi, el este de 1.300.000 de ori mai mare decât Pământul.