De asemenea, noi vedem bine pe timpul zilei, când este multă lumină . Liliecii şi viezurii, în schimb, nu au un văz atât de specializat, motiv pentru care se bazează mai mult pe auz şi miros pentru a se descurca. Totuşi, acest lucru nu explică modul în care sunt controlate modelele noastre de somn.
Creierul ne spune când să dormim. În creier avem un ceas biologic alcătuit din aproximativ 50.000 de celule nervoase care funcţionează şi se comportă asemănător cu un ceas deşteptător spunându-i corpului ce să facă în anumite momente din zi, când să doarmă şi când să se trezească.
Şi oboseala este controlată de creier, doar că într-o altă zonă cerebrală care măsoară de cât timp suntem treji. Cu cât trece mai mult timp de când ne-am trezit cu atât ne simţim mai obosiţi.
Atunci când zburăm spre alte ţări, la mii de kilometri depărate, diferenţa de fus orar ne predispune la jet lag (o condiţie medicală creată de perturbarea ritmului circadian rezultată în urma călătoriei transmeridiene rapide). Atunci când e zi în australia, la noi este noapte , iar când noi ne pregătim de culcare, oamenii din California abia se trezesc. Ceasul nostru interior nu se poate obişnui imediat cu noul fus orar şi de obicei acest fenomen de adaptare durează câteva zile. După câteva zile, datorită luminii redate de noul fus orar, ritmul nostru circadian se reglează.
Aşadar, ceasul din interiorul corpului uman şi nivelul de oboseală lucrează împreună pentru a ne regla modelele de somn. Mulţi oameni cred că, în timpul somnului, creierul este dezactivat, dar asta nu este adevărat. Unele părţi din creier sunt chiar mai active în timpul somnului decât atunci când suntem treji. Acest lucru se întâmplă deoarece, în timpul somnului, creierul ne ajută să ne amintim ce s-a petrecut în timpul zilei şi să înţelegem noile informaţii. Mulţi oameni se trezesc dimineaţa şi descoperă că au răspunsul la o anumită problemă la care se gândesc de mult timp.
Şi restul corpului suferă multe schimbări în timpul somnului. Tinerii de exemplu, cresc mai mult în timpul somnului, decât atunci când sunt treji. Mai mult, rănile au tendinţa de a se vindeca mai repede în timpul somnului. Tocmai de aceea, când suntem tinerii avem nevoie de aproximativ 9 ore de somn pe noapte pentru ca apoi, în timpul zilei, creierul nostru să poată fi complet funcţional.
Când dormim bine devenim mai pricepuţi la rezolvarea problemelor, suntem mai puţin morocănoşi, obţinem performanţe sportive mai bune şi chiar găsim glumele mai amuzante. Mulţi adulţi nu au parte de somn suficient, dormind aproximativ 6 ore pe noapte, lucru care îi predispune la probleme de sănătate care afectează digestia, starea de spirit sau inima.
Sursa: Gemma Elwin Harris, „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds”