Te afli într-o pădure în mijlocul iernii, iar temperatura a scăzut sub zero grade. Pământul este acoperit de zăpadă, iar copacii și arbuștii sunt dezgoliți. Insectele care zboară sau se târăsc de obicei pe vreme mai caldă par să fi dispărut. Ai putea presupune că insectele nu-i supraviețuiesc schimbării sezoniere, mai ales că temperaturile sunt prea scăzute pentru ca ele să caute hrană, iar plantele sau alte insecte de care depind lipsesc. Ce fac insectele iarna?
Lucrurile nu stau deloc așa. Ce fac insectele iarna? De fapt, ele sunt încă peste tot în jur: ascunse în scoarța copacilor și a arbuștilor, în sol și, uneori, chiar atașate de plante sub stratul de zăpadă. Zăpada, așa cum se dovedește, este un foarte bun izolator, aproape ca o pătură.
Insectele hibernează. Oamenii de știință numesc acest proces „diapauză” și reprezintă modul prin care insectele, care în majoritatea cazurilor nu pot genera căldură proprie, precum mamiferele, supraviețuiesc în lunile reci de iarnă. Totuși, insectele trebuie să se pregătească pentru iarnă înainte ca temperatura să devină prea scăzută. Pentru unele specii, hibernarea este o parte naturală a vieții: acestea au o singură generație pe an, iar fiecare individ trece prin iarnă, indiferent de condiții.
În schimb, pentru majoritatea insectelor, hibernarea este declanșată de factori din mediul înconjurător. Acest lucru le permite să aibă mai multe generații într-un an, dintre care doar una se confruntă cu iarna. Aceste specii trebuie să „anticipeze” cumva sosirea iernii.
Temperatura nu este un semnal prea de încredere, deoarece poate varia mult de la o săptămână la alta. În schimb, un factor de mediu rămâne constant în fiecare an: durata zilei.
O mare varietate de insecte interpretează scurtarea zilelor ca pe un semnal pentru a se pregăti de hibernare, cu excepția cazului în care mai este timp pentru o altă generație înainte de venirea iernii. De exemplu, fluturele Pararge aegeria poate percepe lungimea zilelor în stadiul de larvă (deși mecanismul exact nu este pe deplin cunoscut). Dacă zilele sunt suficient de scurte, acesta acumulează mai multă greutate și intră în hibernare în stadiul de pupă (crisalidă), explică Phys.org.
Pentru supraviețuire este esențial să iei decizia corectă la momentul potrivit. Dacă o insectă nu reușește să se pregătească la timp, riscă să înghețe, să moară de foame sau să-și consume toată energia înainte de a ieși în siguranță din hibernare. Hibernarea implică mai multe strategii care i-au permis acestei clase vaste de animale, ce numără aproximativ 5,5 milioane de specii, să-i facă față frigului departe de regiunile tropicale ale Pământului.
Unele insecte hibernează în locuri care le protejează de temperaturile scăzute, în timp ce altele suferă schimbări fiziologice care le permit fie să evite înghețul, fie să îl tolereze. Fluturele Pararge aegeria, de exemplu, după ce acumulează greutate ca larvă, își caută un loc protejat în pădure, poate în iarba care, pe parcursul iernii, va fi acoperită de zăpadă.
Iarna, când hrana este extrem de limitată, insectele nu se hrănesc în timpul hibernării. Pentru a le supraviețui lunilor reci, ele adoptă două strategii: acumulează rezerve de energie înainte de iarnă și își reduc rata metabolică pentru a consuma energia încet.
Majoritatea insectelor își trăiesc întregul ciclu de viață (de la ou la larvă, pupă și adult) într-un interval de câteva luni până la un an. Pierderea a câteva luni prin hibernare este semnificativă, motiv pentru care ele își opresc dezvoltarea în această perioadă. Stadiul de viață în care hibernează variază de la specie la specie. Fluturele Pararge aegeria, răspândit în Europa și Africa de Nord, devine pupă înainte de iarnă și se transformă în fluture primăvara.
Creșterea temperaturilor globale, cauzată de arderea combustibililor fosili, agricultura intensivă și defrișări, printre altele, a dus la ierni mai scurte și mai calde. Insectele care pot să se adapteze rapid la aceste schimbări au șansa de a se extinde spre nord și de a produce mai multe generații pe an. Totuși, nu toate speciile reușesc acest lucru, iar entomologii depun eforturi considerabile pentru a înțelege de ce.
Adaparea la ierni mai calde vine cu numeroase provocări. Temperaturile scăzute apar tot mai târziu în sezon, în timp ce scurtarea zilelor rămâne constantă. Această discrepanță poate induce insectele în eroare, determinându-le să ia decizii greșite. Dacă acest lucru se întâmplă la scară largă, o specie poate dispărea local.
Studiile sugerează că unele insecte pot ajusta lungimea zilei pe care o folosesc pentru a detecta apropierea iernii, dar nu se știe dacă toate speciile au această capacitate. De asemenea, consumul de energie al insectelor este influențat de temperatură. Iernile mai calde pot duce la epuizarea rezervelor de energie înainte ca insectele să își poată încheia hibernarea.
Zăpadă în cantități mai mici, din cauza temperaturilor mai ridicate, poate reduce protecția pe care o oferă, expunându-le pe unele specii la frig.
Cu mai multe cercetări privind factorii care influențează adaptarea insectelor la iernile mai calde, oamenii de știință ar putea prezice care specii au nevoie urgentă de ajutor din partea conservatorilor și ce măsuri ar trebui luate.
Un sunet misterios din adâncul oceanului a fost în sfârșit explicat
O creatură nemuritoare poate crea o formă de cancer contagioasă
Iată singurul animal care nu este afectat de microplastice!
Test de cultură generală. Cum se deosebesc pinguinii între ei?