De ce unii oameni se bâlbâie?
Peste 80 de milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv președintele Joe Biden și cântărețul Ed Sheeran, suferă de bâlbâială, o afecțiune care afectează fluența și ritmul vorbirii. Ce anume cauzează bâlbâiala?
Persoanele care se bâlbâie pot repeta sunete, silabe sau cuvinte; pot prelungi sunetele; sau pot experimenta întreruperi sau blocaje în vorbire. Bâlbâiala poate influența viața de zi cu zi a unei persoane, declanșând, de exemplu, anxietate în situații sociale. Dar ce anume cauzează bâlbâiala?
În ciuda prevalenței ridicate a bâlbâielii, oamenii de știință încă nu știu prea multe despre cauzele acesteia, cel puțin în majoritatea cazurilor. Nu există suficiente dovezi care să explice clar neurobiologia bâlbâielii, a declarat Elina Tripoliti, specialistă în logopedie și limbaj la University College London (Anglia).
Ce anume cauzează bâlbâiala?
Consensul actual în rândul cercetătorilor este că afecțiunea este probabil cauzată de o combinație de factori, cum ar fi: genetici; diferențe în structura și funcția creierului; și mediul unei persoane.
Formele rare, dobândite, de bâlbâială pot apărea după o leziune cerebrală cu o cauză specifică, cum ar fi un accident vascular cerebral sau boala Parkinson. Totuși, majoritatea persoanelor care se bâlbâie suferă de ceea ce se numește bâlbâială de dezvoltare, care apare pentru prima dată în copilărie, între 2 și 5 ani, dar dispare la până la 90% dintre copii înainte de vârsta adultă. Această formă de bâlbâială a fost mult mai greu de explicat, deși de-a lungul anilor au fost sugerate mai multe ipoteze.
Unul dintre factorii principali ai bâlbâielii de dezvoltare poate fi genetic. Bâlbâiala de dezvoltare apare adesea în familii, iar studiile pe gemeni identici sugerează că genetica poate fi responsabilă pentru peste 80% dintre cazurile de bâlbâială. Mai multe studii mici au mers chiar mai departe și au identificat gene specifice care ar putea avea un rol în bâlbâială. Printre acestea se numără gene implicate în transportul materialelor în interiorul celulelor sau în reglarea transmisiei dopaminei în creier, scrie Live Science.
Bărbații sunt mai predispuși la bâlbâială decât femeile
Bărbații sunt de aproximativ patru ori mai predispuși să se bâlbâie decât femeile. Oamenii de știință încă nu știu de ce, deși există câteva teorii. De exemplu, femeile ar putea fi mai rezistente în a moșteni o tendință de bâlbâială decât bărbații. Există, de asemenea, diferențe subtile între creierul persoanelor care se bâlbâie, în comparație cu al celor care nu au această afecțiune. Aceste diferențe sunt localizate în zonele creierului responsabile de planificarea și execuția vorbirii, cum ar fi girusul frontal inferior și cortexul motor stâng.
În plus, un studiu din 2024 a dezvăluit că bâlbâiala poate fi declanșată de o perturbare a unei rețele neuronale din creier care leagă amigdala, putamenul și claustrul. Aceste trei părți ale creierului sunt implicate în reglarea emoțiilor, controlul mișcărilor și transmiterea informațiilor între diferite părți ale creierului.
Factorii de mediu pot și ei să influențeze bâlbâiala. Reacțiile negative din partea familiei sau a prietenilor apropiați pot crea anxietate în jurul bâlbâielii unei persoane, agravându-i simptomele, a spus Tripoliti.
Nu am putut afla ce anume cauzează bâlbâiala pentru că nu o putem studia la animale
De-a lungul anilor, cercetările asupra bâlbâielii au fost limitate deoarece oamenii de știință nu pot studia afecțiunea la animale, așa cum o fac în cazul altor condiții, a explicat ea. Fără aceste cunoștințe, poate fi dificil să se dezvolte tratamente țintite.
Mai multe studii au investigat utilizarea medicamentelor pentru reducerea bâlbâielii, dar în prezent nu există nimic pe piață care să o elimine complet, a declarat Scott Yaruss, profesor de științe comunicative și tulburări la Michigan State University (SUA).
„Medicamentele care au fost studiate reduc bâlbâiala pentru unele persoane, uneori. Este bine, dar nu este un remediu”, a spus el.
Terapia le poate ajuta pe unele persoane să vorbească mai ușor și să accepte că se bâlbâie uneori, a adăugat Yaruss. Este, de asemenea, important să încurajăm societatea să accepte bâlbâiala ca pe o formă de diversitate verbală, în loc să o vadă ca pe o afecțiune care trebuie întotdeauna „trată”.
Vă recomandăm să citiți și:
Candidați promițători pentru noi antibiotice, descoperiți în adâncul Mării Arctice
Test de cultură generală. Cum elimină corpul toxinele?
Un studiu confirmă: Există o legătură bizară între Alzheimer și bolile de inimă!