De ce facem riduri?

Ridurile sunt un semn evident al îmbătrânirii, dar nu toată lumea le dezvoltă în același ritm. Unii oameni dobândesc primele riduri în jurul vârstei de 20 de ani, în timp ce alții pot să se bucure de o înfățișare tânără și fără riduri până la vârste înaintate. De ce facem riduri, mai exact?

Nu există un răspuns simplu la această întrebare, deoarece pielea umană este un organ complex și mulți factori pot influența aspectul ei, a explicat dr. Debra Jaliman, dermatolog certificat din New York și membră a Academiei Americane de Dermatologie.

• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?
• De ce sunt toaletele albe?

Pielea este compusă din mai multe straturi de țesut: epiderma în partea de sus, derma în mijloc și hipoderma în partea de jos. Derma este mult mai groasă decât epiderma și hipoderma, deoarece conține nervi, vase de sânge, glande sudoripare, foliculi de păr și proteine care susțin structura generală a pielii. Mai precis, este compusă în mare parte din proteinele fibroase colagen și elastină, care sunt suspendate într-o matrice vâscoasă, a explicat experta pentru Live Science.

De ce facem riduri?

De ce facem riduri? Ridurile încep să apară pe măsură ce aceste componente structurale ale dermei încep să se degradeze, un proces cunoscut în mod general drept îmbătrânire a pielii. Cu toate acestea, momentul exact în care se dezvoltă cutele legate de vârstă depinde de o combinație de factori, inclusiv genetica și stilul de viață al unei persoane, a afirmat Jaliman.

În general, odată cu înaintarea în vârstă, numărul de celule din piele care produc colagen și elastină, numite fibroblaste, începe să scadă, iar fibroblastele rămase devin mai puțin productive, a spus dr. Ginni Mansberg, medic de îngrijire primară cu sediul în Sydney și director medical al Evidence Skincare.

În plus, odată cu înaintarea în vârstă, proteinele structurale existente în piele sunt descompuse de enzime la o rată mai mare decât în tinerețe. Îmbătrânirea determină, de asemenea, subțierea stratului superior al epidermei pielii, numit stratul cornos în limbaj de specialitate. Această schimbare structurală face mai dificil pentru piele să rețină umiditatea, iar pielea uscată face ca ridurile să fie mai vizibile, a spus Mansberg.

Senescența celulară

Un alt aspect al îmbătrânirii care poate contribui la formarea ridurilor este senescența celulară, o stare de tip zombie în care intră celulele deteriorate atunci când nu mor în mod normal. În loc să fie eliminate sau reparate, tot mai multe dintre aceste celule zombie se acumulează în piele odată cu vârsta, eliberând substanțe chimice care pot alimenta degradarea componentelor structurale ale pielii.

Numărul total al celulelor senescente din organism crește odată cu vârsta, dar acesta nu este singurul factor care poate duce la această schimbare. Senescența poate fi declanșată de inflamație și daune la nivelul ADN-ului, de exemplu, conform unei analize din 2021 publicate în jurnalul Ageing Research Reviews.

Rata la care îmbătrânirea conduce la formarea ridurilor depinde de factori suplimentari, cum ar fi moștenirea genetică.

„De exemplu, persoanele cu tonuri de piele mai deschise vor constata că pielea lor îmbătrânește mai repede decât cele cu pielea mai închisă”, a spus Jaliman. Acest lucru este cauzat de faptul că aceleași gene implicate în culoarea pielii pot influența și procesul de îmbătrânire. Acest lucru este dat de genele legate de pigmentul protector al pielii, melanina, dar și de genele care contribuie la formarea ridurilor printr-un sistem independent de melanină, încă neînțeles pe deplin, conform unei analize din 2022 publicată în jurnalul Scientific Reports.

De ce facem riduri și cum putem împiedica formarea lor?

Spre deosebire de genetică, unii dintre factorii care contribuie la formarea ridurilor sunt sub controlul nostru. De exemplu, expunerea excesivă la soare poate accelera îmbătrânirea pielii, deoarece razele ultraviolete ale soarelui cauzează inflamații și daune la nivelul ADN-ului în celulele pielii, a spus Mansberg. Acest lucru poate conduce nu doar la formarea ridurilor, ci și la cancer de piele, motiv pentru care este atât de importantă utilizarea cremei cu factor de protecție solară.

Expunerea la poluarea aerului și fumatul pot, de asemenea, alimenta formarea ridurilor prin inducerea stresului oxidativ, o stare de dezechilibru dintre producția și eliminarea moleculelor nocive numite radicali liberi, a notat Jaliman.

Radicalii liberi sunt produse ale descompunerii oxigenului în organism. Dacă nu sunt contracarați de antioxidanți, fie produși în organism, fie ingerați, aceste particule foarte reactive pot deteriora componentele structurale ale pielii. Prin urmare, o dietă bogată în alimente care conțin niveluri ridicate de antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele, poate ajuta într-o anumită măsură la încetinirea formării ridurilor, a spus Jaliman.

Cu toate acestea, inevitabil veți dezvolta riduri în cele din urmă, indiferent de ce anume mâncați sau de ce cosmetice folosiți pentru a încetini procesul de îmbătrânire.

Vă recomandăm să citiți și:

Alimentele ultraprocesate nu sunt mai atractive în ochii noștri! Atunci de ce le mâncăm?

Dieta vegană îmbunătățește sănătatea inimii în doar 8 săptămâni, arată un studiu

Gândirea optimistă a fost asociată cu abilități cognitive mai slabe

Utilizarea rețelelor sociale, legată de comportamente riscante în cazul tinerilor