Este posibil să uiți limba maternă?

Cât vă mai amintiți din limba franceză din liceu? Poate suficient pentru a comanda o băutură sau pentru a întreba unde este biblioteca? Pentru majoritatea oamenilor, studiul unei limbi străine la școală nu permite obținerea unei fluențe reale, așa că probabil nu este surprinzător că aceste abilități se pierd dacă nu sunt exersate. Dar este posibil să uiți limba maternă?

Este posibil să uiți limba maternă? Răspunsul scurt este: oarecum. Este cu siguranță posibil să uiți gramatică și o mulțime de cuvinte care cândva veneau natural, printr-un proces cunoscut sub numele de uzură a limbii.

• Ce este „paradoxul coastei”?
• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?

Un cercetător de frunte în acest domeniu este profesoara Monika S. Schmid, lingvist la Universitatea York (Marea Britanie). Vorbitoare nativă de germană, Schmid își descrie propriile experiențe cu uzura limbii pe site-ul ei. Unele dintre semnele comune ale acestui lucru includ uitarea anumitor cuvinte, utilizarea de expresii ciudate sau alăturarea incorectă a cuvintelor și ezitarea de a vorbi.

Este posibil să uiți limba maternă?

Este foarte obișnuit ca oamenii care petrec perioade lungi de timp învățând și vorbind o nouă limbă să înceapă să aibă dificultăți cu limba lor maternă, L1 în lingvistică. Dar deși acest lucru poate fi supărător, este puțin probabil ca un adult să uite complet o limbă pe care o vorbea fluent cândva, scrie IFL Science.

Pentru copiii mici, însă, lucrurile stau altfel. Creierul copiilor este mult mai flexibil când vine vorba de achiziția limbajului, dar asta îi face și mai vulnerabili la pierderea completă a L1 dacă se află într-un mediu în care nu mai sunt expuși.

Un studiu a ilustrat acest lucru cu cazul unui copil rus care a fost adoptat de o familie americană la o vârstă fragedă. Cercetătorii au observat cum fetița a început rapid să uite vocabularul de limbă rusă, L1, pe măsură ce învăța aceleași cuvinte în engleză.

Uzura limbajului la adulți afectează oamenii în moduri diferite și există o mulțime de factori sociologici și psihologici în joc. De exemplu, cineva care trebuie să-și părăsească țara natală din cauza războiului sau a persecuției ar putea pur și simplu să nu dorească să-și folosească din nou L1, lucru pe care Schmid l-a studiat cu privire la evreii germani care au fugit de Holocaust.

Cum învățăm să vorbim o limbă?

Dar există și unele neuroștiințe interesante care stau la baza tuturor acestor lucruri. Oamenii sunt unele dintre singurele mamifere capabile de o adevărată învățare vocală. Cele mai bune animale model pe care le avem pentru a studia acest lucru sunt păsările cântătoare din ordinul Passeriformes, care include mulți dintre vizitatorii familiari din grădină, cum ar fi cintezele și vrăbiile.

Căile cerebrale care stau la baza învățării vocale umane se sugerează că sunt foarte asemănătoare cu cele care există în creierul păsărilor cântătoare. Păsările au un sistem de două circuite care implică diferite zone ale creierului: unul care este activ atunci când învață pentru prima dată cântecul lor distinctiv și unul pe care îl folosesc mai târziu pentru a reproduce cântecul după ce l-au învățat.

La oameni, potrivit teoriei, există un circuit similar de învățare vocală care este activ la sugari și copii pe măsură ce învață să vorbească. Dar atunci când învățăm o nouă limbă mai târziu în viață, echilibrul dintre cele două circuite ale creierului s-a schimbat, iar circuitul de învățare vocală este efectiv oprit într-un stadiu mult mai timpuriu. Cu alte cuvinte, nu putem reface aceleași procese pe care le-am folosit pentru a învăța să vorbim pentru prima dată.

Asta înseamnă că până la vârsta de aproximativ 12 ani, L1 s-a cristalizat; s-ar putea să uităm cuvinte și expresii pe care nu le mai folosim, dar nu este posibil să uiți limba maternă în mod complet. Acest lucru explică, de asemenea, de ce este adesea dificil să pierdem un accent din limba maternă, chiar dacă devenim foarte pricepuți la a doua sau a treia limbă ca adulți.

Te poate face uzura limbajului să uiți limba maternă?

Schmid subliniază că există o lipsă de cercetare în ceea ce privește uzura limbajului, ceea ce este oarecum în contradicție cu cât de supărătoare poate fi pentru oameni și cu reacțiile negative cu care se pot confrunta aceștia. Cercetătoarea citează numeroase exemple de mărturii personale în care oamenii discută despre dificultățile lor legate de pierderea competenței în L1.

Din fericire, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a preveni sau inversa uzura limbajului, deși unele dintre ele ar putea părea contraintuitive.

Un lucru care ar putea părea o soluție evidentă ar fi să vă asigurați că petreceți timp vorbind cu alții în aceeași limbă maternă, pentru a continua să exersați cât mai mult posibil. În realitate, acest lucru poate avea efectul opus, după cum a explicat lingvistul Laura Dominguez.

Dominguez a observat că imigranții cubanezi care trăiau într-o comunitate în mare parte vorbitoare de spaniolă din Miami și-au pierdut unele dintre structurile gramaticale native, mai mult decât un grup de spanioli care trăiesc în Marea Britanie și vorbesc în mare parte engleza în fiecare zi. Dominguez a concluzionat că acest lucru este cauzat de faptul că cubanezii comunicau mai ales cu columbienii și mexicanii și, prin urmare, au preluat trăsături din aceste diferite variante de spaniolă, lucru despre care crede că se întâmplă mai ușor cu limbile sau dialectele care sunt foarte asemănătoare cu ale noastre.

De fapt, prevalența multilingvismului în Miami este de așa natură încât cercetările recente au arătat cum se formează un dialect „spanglish” complet nou în regiune.

Ce poți face pentru a ameliora uzura limbajului?

Majoritatea cercetătorilor par să fie de acord că unul dintre cele mai bune remedii împotriva uzurii limbajului este o călătorie înapoi în țara natală, unde imersiunea deplină ajută în mod normal la redobândirea acelor abilități. Dar Dominguez a subliniat că uzura nu ar trebui să fie neapărat un motiv de alarmă.

„Uzura nu este un lucru rău. Este doar un proces natural. Acești oameni au făcut schimbări în gramatica lor care sunt în concordanță cu noua lor realitate”, a explicat ea.

Limba este în continuă evoluție. Accentele și dialectele se schimbă și se transformă în timp. A simți că L1 îți scapă de sub control poate fi o experiență dificilă, nu în ultimul rând din cauza modului în care limba maternă poate fi legată de sentimentele legate de identitate și moștenire.

Dar este reconfortant să știi că odată ce este stabilită, nu poți să uiți limba maternă cu adevărat. Iar faptul că vorbirea și utilizarea limbajului se pot schimba și se pot adapta circumstanțelor nu este cu adevărat ceva de care trebuie să ne temem; face parte din ceea ce ne face oameni.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce ne trezim tot mai devreme pe măsură ce îmbătrânim?

Un semn subtil din ochi ar putea fi primul indiciu al pierderii auzului

Întorsătură neașteptată de situație: Internetul ar fi benefic pentru prevenirea demenței

Oamenii de știință au descoperit că marijuana lasă metale grele în corpul uman