De ce avem câte 10 degete la mâini și la picioare?
Unii oameni ar putea crede că a avea mai multe degete ar putea fi la îndemână: am putea, de exemplu, să scriem mai repede. Și atunci de ce avem câte 10 degete la mâini și la picioare?
Dovezile fosile au arătat că tetrapodele (numele dat animalelor cu patru membre) care au trăit cu mulți eoni în urmă aveau adesea mai mult de cinci degete pe un membru, lucru cunoscut sub numele de polidactilie.
Acanthostega, un gen care a trăit în urmă cu aproximativ 360 de milioane de ani, avea câte opt degete la fiecare picior, de exemplu. Cu toate acestea, aproximativ 15 milioane de ani mai târziu, fosilele dezvăluie tetrapode cu câte cinci degete la fiecare membru, potrivit IFLScience.
De ce avem câte 10 degete la mâini și la picioare?
De unde vine reducerea relativ bruscă a numărului de degete al tetrapodelor și de ce avem câte 10 degete la mâini și la picioare? În restul membrului pot exista indicii despre modificările care au avut loc și despre locul unde și-au petrecut ulterior timpul tetrapodele.
Cercetătorii cred că tetrapodele din perioada Devonianului târziu locuiau în primul rând pe uscat și dezvoltaseră o structură osoasă a membrelor care făcea mersul pe uscat mult mai ușor. În comparație, tetrapodele timpurii, cum ar fi Acanthostega și Icthyostega, aveau un os în formă de L în membrele superioare, care este posibil să le fi restricționat mobilitatea pe uscat. Având în vedere că se credea că acestea și-au petrecut mai mult timp în apă sau pe lângă apă, este de la sine înțeles că încă nu aveau nevoie de picioare super flexibile.
Având în vedere că această schimbare a structurii osoase și a numărului de degete s-au produs cam în același timp, s-ar putea ca un număr mai mic de degete să fi ajutat și la viața pe uscat. În acest moment, aceasta este doar o teorie, paleontologii nu au suficiente dovezi fosile pentru a ajunge la concluzii certe.
Am putea să evoluăm din nou către a avea mai multe degete?
Ar putea oamenii să-și recapete vreodată extremitățile suplimentare? Știința spune că probabil nu, cel puțin nu prin evoluție. Există un principiu bine cunoscut în biologia evolutivă numit Legea lui Dollo. Acesta spune că odată ce un organism pierde o structură complexă, este puțin probabil să o recupereze.
În practică, viața începe să arate excepții de la regulă. În 2017, oamenii de știință au descoperit o șopârlă care și-a re-evoluat capacitatea de a depune ouă. Cu toate acestea, astfel de evenimente sunt încă relativ rare.
Dacă nu aveți răbdare să așteptați evoluția, teoretic, este posibil să reintroduceți sau să editați genele implicate în formarea degetelor. Dar „joaca” cu așa ceva ar putea să nu fie o idee bună: aceste gene sunt adesea implicate în dezvoltarea corpului în ansamblu.
Vă recomandăm să citiți și:
Inteligența Artificială ne-ar putea ajuta să comunicăm cu animalele
Motivul pentru care unii doctori își scot apendicele înainte să plece în Antarctica
Test de cultură generală. Care este singurul continent unde porumbul nu crește?
O femeie a primit un nas imprimat 3D crescut pe propriul braț