Ce s-ar întâmpla cu omenirea dacă ar dispărea microbii?

Iată un „ce ar fi dacă” distractiv: ce s-ar întâmpla dacă, dintr-odată, ar dispărea microbii de pe Pământ?

O echipă de biologi s-a gândit la această întrebare și a venit cu un răspuns: dacă ar dispărea microbii, am putea supraviețui, dar doar pentru scurt timp, iar în acest timp viața „ar deveni nespus de rea”.

• De ce avem unghii la picioare?
• Ce fac insectele iarna?

Echipa a defalcat răspunsul pentru a separa ce s-ar întâmpla atunci când sunt îndepărtate bacteriile și arheele; și ce s-ar întâmpla când ar dispărea toți microbii (virusuri, bacterii, arhee, protiste, alge etc.).

Ce se întâmplă dacă dispar bacteriile și arheele?

În ceea ce privește bacteriile din viața de zi cu zi, auzim doar despre cele rele, de la streptococ la chlamydia și infecții ale tractului urinar.

Dar, desigur, bacteriile fac mult mai mult decât să provoace dureri de gât sau ale organelor genitale. De fapt, dacă toată viața bacteriană și arheală ar fi distrusă, conform unei lucrări din 2014, oamenii au susținut că viața așa cum o știm s-ar termina, iar societatea s-ar prăbuși.

Echipa crede că, la început, oamenii nu vor vedea semnele cel puțin pentru câteva săptămâni, iar „colapsul complet al societății” s-ar produce în decurs de aproximativ un an, în principal din cauza colapsului aprovizionării cu alimente.

Ce s-ar întâmpla cu azotul?

Prima dintre multele probleme principale ar fi azotul, necesar plantelor. Mai precis, azotul este transformat de bacterii în amoniac, necesar plantelor pentru fotosinteză. Fără o intervenție cu adevărat uriașă a oamenilor sub formă de îngrășământ produs în masă, cea mai mare parte a fotosintezei la nivel global s-ar termina probabil într-un an.

Cei care se gândesc că vor mânca doar carne înseamnă, desigur, că uită că vacile mănâncă iarbă și, de asemenea, că rumegătoarele își digeră mâncarea prin acțiune microbiană înainte de digestie. Fără bacterii nu ar exista vaci, oi sau capre.

Dacă ar dispărea microbii precum bacteriile, 0 altă problemă ar fi descompunerea

„Biomasa ar începe probabil să se acumuleze, în special la nivel molecular, creând rezervoare vaste de deșeuri biogeochimice pe care nicio entitate biologică nu le-ar putea transforma, cel puțin inițial”, scrie echipa, potrivit IFL Science.

Animalele mai mici se vor descurca mai greu. Mai mult de jumătate din fitoplancton obține vitamina B12 din bacterii, fără de care nu ar putea supraviețui. Colapsul lanțului alimentar ar fi foarte probabil.

„Deși oamenii depind de vitaminele și aminoacizii microbieni obținuți prin dietă sau prin microorganismele noastre intestinale, am putea sintetiza cu succes compuși nutritivi prin ingeniozitate chimică sau prin biotehnologie recombinată cu drojdia ca gazdă surogat”, scriu ei despre dependență umană față de bacterii.

Creșterea nivelurilor de CO2

În timp ce avem de-a face cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, să ne confruntăm cu o creștere semnificativă de CO2 atmosferic, deoarece animalele continuă expire acest gaz, iar plantele refuză să-și îndeplinească partea lor de a-l transforma înapoi în oxigen, pe motiv că sunt deja moarte.

„Anihilarea majorității oamenilor și a vieții nonmicroscopice de pe planetă ar urma unei perioade prelungite de foame, boli, tulburări, război civil, anarhie și asfixiere biogeochimică globală”, concluzionează cercetătorii, deși adaugă că unele populații mici (dacă pot depăși problemele de mai sus) ale speciilor ar putea rezista.

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea microbii în totalitate?

Dacă toți microbii ar dispărea, la început am putea sărbători, sugerează lucrarea, deoarece bolile microbiene precum Ebola și rujeola ar dispărea peste noapte. Cu toate acestea, sărbătorile nu ar dura mult, efectele fiind similare cu cele de la eliminarea bacteriilor, dar mult mai grave.

O problemă presantă ar fi aceea că deșeurile umane și animale ar înceta să se descompună și s-ar „acumula rapid”, iar din moment ce nimic nu este reciclat, macronutrienții și micronutrienții disponibili ar fi în scurt timp epuizați.

„Sursele de hrană vii ar fi din ce în ce mai greu de găsit. Majoritatea animalelor rumegătoare ar muri de foame fără simbioți microbieni, iar plantele ar epuiza rapid azotul, ar înceta fotosinteza și apoi ar muri”, scriu oamenii de știință.

Probabil copleșiți de aceste problemele, doar câțiva oameni ar supraviețui. Aceștia ar împărți lumea în mare măsură cu insectele.

Cât ar rezista viața pe Pământ dacă ar dispărea microbii?

„Pe scurt, susținem că oamenii s-ar putea descurca foarte bine fără microbi. Pentru câteva zile”, spun cercetătorii.

„Deși calitatea vieții pe această planetă ar deveni nespus de proastă, viața ca entitate ar rezista”, au concluzionat ei.

Lucrarea a fost publicată în PLOS Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum afectează mucegaiul sănătatea oamenilor?

OMS a elaborat o nouă listă de agenți patogeni care ar putea declanșa epidemii sau pandemii

Apariția bolii Alzheimer, asociată cu o boală gingivală

Barajele ar putea fi o alternativă în hrănirea sustenabilă a lumii