Cât de diferit ar fi fost Pământul dacă oamenii moderni nu ar fi existat niciodată?

Astăzi, amprenta omenirii poate fi observată pe toată planeta Pământ, de la zgârie-nori care conturează metropolele moderne și până la piramide și alte monumente antice din trecutul nostru.

Activitatea umană mai cuprinde și vaste terenuri agricole și autostrăzi nesfârșite. Oare, cum ar fi arătat Pământul dacă oamenii nu ar fi existat niciodată?

• Ce este „paradoxul coastei”?
• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?

Unii cercetări consideră că Pământul ar fi fost o sălbăticie intactă și o abundență de specii, de la cele cunoscute și până la cele mai puțin cunoscute. „Eu cred că ar fi avut o vegetație mai abundentă cu o sumedenie de animale răspândite pe toate continentele cu excepția Antarcticii”, a explicat ,” Trevor Worthy, paleontolog și profesor la Universitatea Flinders din Australia.

Oamenii au „lovit” această planetă ca un asteroid

O lume fără oamenii moderni ar putea însemnă și că rudele noastre umane dispărute, cum ar fi neanderthalienii, încă ar mai exista. Iar aceștia, fără îndoială, ar fi schimbat peisajul.

Rata extincției de pe Pământ astăzi este de 100 de ori mai mare decât ar fi fost fără oameni. Aceasta nu a fost mai mare de la evenimentul de extincție Cretacic–Paleogen care a șters de pe fața planetei 80% dintre speciile animale, inclusiv dinozaurii nonaviari, în urmă cu 66 milioane de ani. Cu alte cuvinte, oamenii au „lovit” această planetă ca un asteroid, iar praful încă se așterne în timp ce viața sălbatică este în continuă scădere.

Declinul naturii cauzat de oameni indică faptul că Pământul ar fi un loc mult mai sălbatic fără noi, cum ar fi giganții Moa, o specie uriașă de păsări. Unii indivizi ajungeau până la 3,6 metri înălțime. Păsările Moa au evoluat în Noua Zeelandă de-a lungul a milioane de ani. În decurs de 200 de ani de la sosirea oamenilor pe teritoriul acestor păsări în urmă cu 750 de ani, toate cele nouă specii de Moa au dispărut, alături de alte 25 specii de vertebrate.

„Într-o lume fără oameni ar exista o diversitate mult mai mare de mamifere mari, iar dacă vezi o diversitate crescută de mamifere mari, vei vedea un habitat mult mai deschis”, a explicat Sören Faurby, conferențiar în zoologie, care crede că oamenii au jucat un rol crucial în dispariția multor mamifere mari chiar și în urmă cu mii de ani.

Mamuții lânoși ar fi putut să supraviețuiască până astăzi dacă nu exista presiunea umană

Mamiferele mari, cum ar fi elefanții, sunt cunoscute drept megafauna. În timpul ultimei ere glaciare din Pleistocen, megafauna exista din abundență, însă majoritatea speciilor au murit după ce era glaciară s-a încheiat, sau în mileniile de atunci. Spre exemplu, în jur de 38 de genuri de animale mari au dispărut în America de Nord la sfârșitul ultimei ere glaciare. În ultimul secol, oamenii de știință au dezbătut dacă schimbările climatice naturale sau activitățile umane, cum ar fi vânatul în exces, a fost principala cauză pentru declinul acestor animale.

Un studiu din 2021, publicat în jurnalul Nature, a concluzionat că schimbările climatice au ras de pe fața planetei mamuții lânoși (Mammuthus primigenius) și alte animale din megafauna arctică care au supraviețuit sfârșitului Pleistocenului, pe măsură ce clima tot mai caldă ducea la o creștere în umiditate mult prea mare pentru ca vegetația, folosită drept hrană de către animale, să reziste.

Totuși, oamenii au vânat mamuți. Cercetătorii care cred că oamenii au fost probabil factorul cheie în dispariția acestora, la fel ca Faurby, argumentează că mamuții au supraviețuit schimbărilor climatice înainte ca oamenii să apară și ar fi putut să supraviețuiască până astăzi dacă nu exista presiunea umană.

Suspectul principal pentru declinul neanderthalienilor

Oamenii moderni (Homo sapiens), așa cum suntem azi, nu au fost întotdeauna singurii hominizi pe Pământ, iar eliminarea noastră din ecuație ar fi deschis calea pentru rudele noastre neanderthalienii. Cercetătorii nu sunt siguri de ce neanderthalienii au dispărut în urmă cu 40.000 de ani, însă, având în vedere că s-au împerecheat cu H. Sapiens, o parte din ADN-ul lor există în noi. Au existat probabil multiple cauze pentru declinul neanderthalienilor, însă noi suntem suspectul principal, potrivit Live Science.

Însă, oamenii nu i-au ținut pe loc doar pe neanderthalieni. Cercetătorii încă descoperă detalii despre cel puțin o descendență umană care a trăit în aceeași perioadă cu oamenii moderni și neanderthalieni: Omul de Denisova. Această descendență pare să fie mai apropiată cu neanderthalienii decât oamenii moderni din punct de vedere al aspectului și genelor, însă denisovanii se disting de neanderthalienii prin molarii foarte mari.

Neanderthalienii și denisovanii contează pentru că, dacă una sau ambele descendențe ar fi supraviețuit, aceștia ar fi putut contura o traiectorie similară către lumea creată de Homo sapiens, renunțând la viața de vânător-culegător la sfârșitul ultimei ere glaciare pentru a dezvolta agricultura.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un ecologist renumit, „părintele” teoriei Gaia, avertizează că Pământul s-ar putea răzbuna pe omenire

Noi dovezi sugerează că Pământul s-a înclinat în urmă cu 84 de milioane de ani

Pământul ar putea deveni „extraterestru” pentru oameni până în anul 2500

Un studiu nou și ingenios susține că Pământul ar fi înconjurat de un tunel magnetic gigantic