De ce ne este atât de greu să suportăm umiditatea?
This browser does not support the video element.
În zilele cu umiditate accentuată și temperaturi crescute, pielea ta se simte lipicioasă și încălzită peste măsură, iar aerul poate fi uneori atât de sufocant încât respiratul devine aproape imposibil . Așadar, de ce este umiditatea atât de greu de suportat?
Răspunsul este că umiditatea crescută ne poate face să ne simțim de parcă ne este mai cald decât în zilele mai uscate. Asta pentru că umiditatea, cantitatea de vapori de apă (umezeală) din aer, poate face dificilă eliminarea căldurii corpului prin transpirație.
În mod obișnuit, pe măsură ce transpirația ajunge pe suprafața pielii, căldura din corp evaporă acea transpirație în aer, astfel răcorind pielea. Însă, umiditatea împiedică evaporarea rapidă a transpirației, pentru că aerul înconjurător deja are un conținut ridicat de umezeală și nu mai poate absorbi prea mult. Cu cât umezeala este evaporată mai puțin de pe pielea noastră, cu atât ne simțit mai incomod.
De ce umiditatea este mai greu de suportat vara decât iarna?
Temperaturile crescute sporesc abilitatea umidității de a perturba reglarea temperaturii, pentru că aerul cald poate reține mai multă umezeală decât aerul rece. O creștere de temperatură de 0,55 grade Celsius este echivalentă cu 4% creștere a vaporilor de apă atmosferici. Asta explică de ce umiditatea este mai greu de suportat vara decât iarna, chiar dacă nivelurile de umiditate pot fi identice.
Aerul fierbinte și umed nu este doar sufocant și lipicios, ci este și o corvoadă pentru respirație. Însă, caracterul greoi al aerului nu se datorează conținutului ridicat de vapori de apă. Moleculele de vapori de apă care deplasează o parte din azotul și oxigenul aerului uscat sunt, de fapt, mai puțin dense, ceea ce înseamnă că aerul umed este, de fapt, mai ușor decât aerul uscat. Cu toate acestea, având în vedere că vaporii de apă elimină cantități mici de aceste gaze, există mai puțin oxigen în aerul umed pentru a respira. Mai mult, corpurile noastre sunt deja istovite din cauza supraîncălzirii, astfel încât simțim că ne este mai greu să respirăm decât în mod normal, potrivit Live Science.
Una dintre primele etape ale aclimatizării
Vestea bună este că, de fapt, corpurile noastre se pot adapta la temperaturi și umiditate ridicată, însă probabil că nu suficient de rapid. „Este nevoie, în medie, de nouă până la 14 zile pentru a vă acomoda complet, în funcție de starea fizică, de dimensiunile corpului și de aclimatizarea anterioară”, a explicat Larry Kenney, profesor de fiziologie și kinesiologie la Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA.
Una dintre primele etape ale aclimatizării este dilatarea vaselor de sânge, proces ce permite ca mai mult sânge să curgă în apropiere de suprafața pielii. Între timp, aceste vase dilatate contribuie la un ritm cardiac mai redus și oferă mai mult lichid pentru transpirație. În zilele trei până la cinci, nivelul de transpirație începe să crească. Totuși, această adaptare este doar temporară. În mod similar cu modul în care se pierde capacitatea fizică și forța dacă renunțăm la exerciții fizice regulate, adaptarea termică se poate diminua.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Oamenii de știință arată cum ai putea să-ți încarci bateriile cu umiditatea din aer
Cluj: Ghiveci inteligent, inventat de un licean, udă singur florile cu apa din umiditatea aerului
A fost inventat un dispozitiv care absoarbe umiditatea chiar şi în cele mai aride climate