Pe măsură ce turnați bere într-un pahar, o cascadă spumoasă erupe spre vârf, creând la final un strat de spumă care gâdilă nasul.
La început, acel flux spumos de carbonatare pare că nu se mai sfârșește. Câte bule pot să iasă dintr-un pahar cu bere înainte ca băutura să se „liniștească”?
Gérard Liger-Belair, profesor de fizică chimică la Universitatea din Reims Champagne-Ardenne, Franța, a explorat anterior acest subiect pe șampanie, calculând că un singur pahar produce aproximativ 1 milion de bule. Recent, Liger-Belair a analizat paharele de bere și a constatat că acestea produc de două ori mai multe bule decât vinul spumos – cu până la 2 milioane de bule care apar într-o jumătate de halbă, potrivit unui nou studiu.
Dovezile arheologice arată că oamenii produc și beau bere de cel puțin 5.000 de ani și, probabil, de maximum 13.000 de ani, au scris în studiu Liger-Belair și Clara Cilindre, co-autor și profesor asociat și cercetător al Grupului de Spectroscopie Moleculară și Atmosferică (GSMA) la Universitatea din Reims.
„Este de departe cea mai populară băutură alcoolică din întreaga lume”, a afirmat Liger-Belair pentru Live Science. În contextul în care, la nivel global, se produc aproape 200 de miliarde de litri de bere pe an, bulele și spuma reprezintă o parte importantă a experienței berii, a mai spus el, precizând că acest lucru este valabil mai ales pentru lager, cel mai popular tip de bere.
De obicei, berea este fabricată din patru ingrediente – malț, hamei, drojdie și apă – care sunt apoi fermentate. Acest proces descompune carbohidrații pentru a produce alcool, zaharuri și dioxid de carbon (CO2).
Când berea este îmbuteliată sau pusă în doze, se adaugă CO2 suplimentar, creând presiune în recipient. Odată ce este desfăcută o doză sau o sticlă, lichidul devine suprasaturat cu CO2, care este apoi eliberat sub formă de bule minuscule.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat berea cu un volum de alcool de 5%, turnând aproximativ 250 ml din bautura cu o temperatură de 6 grade Celsius în pahare de 500 ml.
Oamenii de știință au stabilit că numărul total de bule din bere va fi influențat în cea mai mare parte de trei factori: concentrația de CO2 dizolvat în sticlă, volumul bulelor și punctul în care berea devine atât de goală de dioxid de carbon încât nu se mai pot forma bule.
Cercetătorii au mai descoperit că defectele mici din paharele de bere ajută, de asemenea, la formarea bulelor de dioxid de carbon. CO2 dizolvat s-ar aduna în jurul crăpăturilor mai mari de 1,4 micrometri lățime, formând fluxuri de bule. Apoi, bulele se măresc, captând și mai mult CO2 din bere. În total, un pahar de bere de acest volum ar genera între 200.000 și 2 milioane de bule, potrivit studiului.
Oamenii de știință au precizat că cercetarea nu a presupus doar numărarea bulelor. Când bulele dintr-o băutură ajung pe limba unui băutor sporesc aromele subtile; prin studierea efervescenței lichidului, oamenii de știință pot afla cum se comportă băuturile în diferite condiții și cum le poate afecta gustul, a mai precizat Liger-Belair.
În timp ce cantitatea de CO2 dizolvat din băutură este „un parametru cheie” pentru a înțelege acest lucru, geometria paharelor de bere joacă, de asemenea, un rol important, „astfel încât să ne putem imagina cu ușurință modificarea unor parametri la bere și sticlă pentru o experiență senzorială mai bună, în ansamblu”, a spus el, adăugând că industria berii ar putea beneficia mai mult din știința bulelor.
Descoperirile privind numărul de bule dintr-un pahar de bere au fost publicate în revista ACS Omega.
Vă recomandăm să citiți și:
Metalul din care sunt făcute cutiile de bere a fost asociat cu maladia Alzheimer
Motivul pentru care cererea pentru bere fără alcool a explodat în Japonia
Descoperirea a peste 600 de sticle de bere din perioada victoriană oferă informaţii inedite
Cui pe cui se scoate! Medicii au salvat cu bere viaţa unui bărbat care consumase prea mult alcool