Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Geologie şi Palentologie din Nanjing, Academia Chineză de Ştiinţe, Universitatea Naţională Australiană, Universitatea din Western Ontario (Canada) şi Universitatea din California au analizat timp de opt ani sedimente dintr-un profil continuu şi complet din timpul extincţiei Ordovician – Silurian descoperite în districtul Yongshan, situat în provincia Yunnan, din sud-vestul Chinei.
Zhan Renbin, cercetător în cadrul Institutului din Nanjing, care a participat la acest proiect, a precizat că geocronologia exactă se bazează pe studiul mostrelor de sedimente de fosile prelevate din Yunnan, care oferă totodată o bază importantă pentru studierea cu acurateţe a cauzelor şi mecanismelor extincţiei în masă, potrivit Xinhuanet.
Potrivit acestuia, secţiunea conţine strate complete de sedimente fosilizate din timpul primei extincţii în masă. Datarea acestor fosile a indicat că extincţia în masă de la sfârşitul perioadei Ordovician a început cu 443,1 millioane de ani în urmă şi s-a încheiat acum 442, 9 milioane de ani în urmă, fiind o perioadă mult mai scurtă faţă de cum s-a crezut iniţial.
În timpul acestei perioade a avut loc o glaciaţiune de proporţii, la o scară totală de 150 de milioane de kilometri cubi, mai mult de şase ori din totalul stratului de gheaţă din prezent din Antarctica şi Arctica. Totodată, nivelul mărilor şi oceanelor a scăzut rapid cu 100 până la 150 de metri, conducând la extincţia în masă a vieţii pe Pământ, a precizat Zhan Renbin, cercetător în cadrul Institutului din Nanjing.
Cercetarea a fost publicată în numărul din decembrie al revistei Solid Earth Sciences.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Pe Pământ au avut loc în realitate şase extincţii în masă
O supernovă ar fi dus la o extincţie în masă
Lucruri bizare şi mai puţin ştiute despre extincţii în masă