Ce sunt celulele stem?
Înainte de a lua o poziţie sau alta faţă de celulele stem şi utilizarea lor medicală, este important să ştim despre ce vorbim, lucru dificil de realizat într-o lume care ne forţează să adoptăm o poziţie sau alta pe orice temă. Astfel, cel mai simplu mod de a înţelege ce sunt aceste celule stem este prin înţelegerea rolului pe care acestea îl joacă în regenerarea celulară, putând fi văzute ca un „motor” al acestui fenomen, fiind capabile de auto-clonare. Datorită acestei caracteristici, celulele stem sunt folosite pe scară largă în terapiile regenerative pentru a stopa sau chiar inversa evoluţiile maladiilor cronice.
Conform McGowan Insitute for Regenerative Medicine din cadrul Universităţii din Pittsburgh (SUA), citat de Live Science, medicina regenerativă este un domeniu care se concentrează pe vindecarea sau înlocuirea ţesuturilor şi organelor care au suferit daune ca urmare a traumelor, afecţiunilor medicale sau malformaţiilor congenitale.
Clasificarea celulelor stem
Celule stem este un termen generic sub care sunt reunite trei categorii de celule: celule embrionare, celule stem ombilicale şi celule stem adulte.
Celulele stem embrionare sunt clasificate drept pluripotente, având potenţialul de a da naştere tuturor celulelor care compun un corp uman. Celulele stem ombilicale şi cele adulte sunt clasificate drept multipotente, desemnând că acestea au abilitatea de a se transforma în mai mult de un singur tip de celulă, cu precizarea că au o capacitate de transformare mai restrânsă în comparaţie cu celulele stem embrionare, conform NYSTEM (New York Stem Cell Science).
Din considerente etice, celulele stem ombilicale şi celulele stem adulte sunt singurele folosite în terapii regenerative; utilizarea celulelor stem embrionare fiind limitată doar la domeniul cercetărilor ştiinţifice.
Celulele stem se diferenţiază prin caracteristicile pe care le posedă, locul de unde pot fi recoltate, potenţial sau controversele etice pe care le ridică recoltarea şi folosirea acestora.
Celulele stem adulte
Celulele stem adulte sunt recoltate din măduva oaselor, sânge sau stratul adipos şi ridică cele mai puţine probleme etice şi legale, însă, dezavantajul acestora este legat de caracteristicile lor. Odată cu trecerea timpului, scade numărul de astfel de celule din corpul uman, oamenii de ştiinţă estimează că nou-născuţii au cu până la 40 de ori mai multe celule stem în măduva osoasă faţă de persoanele care au ajuns la vârsta de 50 de ani, conform unui studiu din 2009 publicat în Journal of Pathology. De asemenea, National Institute of Health din SUA declară că acest tip de celule stem poate dezvolta anomalii la nivelul ADN-ului. Cauzele pot varia de la expunerea la lumina solară, toxine sau chiar erorile asociate replicării ADN-ului de-a lungul timpului.
Celulele stem ombilicale
Celulele stem ombilicale, după cum sugerează şi numele, pot fi recoltate din cordonul ombilical la scurt timp după naştere, fiind necesar accordul părinţilor pentru efectuarea prelevării. Ţesutul ombilical este în mod uzual aruncat, însă poate fi donat pentru diferite cercetări ştiinţifice sau poate fi depus într-o bancă de celule stem, acolo poate fi păstrat pentru posibilitatea în care, pe viitor, nou-născutul sau mama vor avea nevoie de terapii regenerative.
Aceste celule stem sunt mai eficiente în ceea ce priveşte diviziunea celulară, iar în condiţii ideale, o singură celulă stem ombilicală poate, în decursul a 30 de zile, să se multiplice până la un miliard de celule, susţine un studiu publicat în revista de specialitate Orthopedics. Aplicaţiile celulelor stem ombilicale sunt variate, pornind de la tratamentul bolilor autoimune precum lupus, artrită reumatoidă sau scleroză multiplă; precum şi infecţii cronice precum HIV, herpes sau boala Lyme, conform American Medical Aesthetics (AMA).
Tratamentul cu celule stem
Din punctul de vedere al potenţialului pentru tratarea diferitelor maladii, celulele stem embrionare sunt cele mai promiţătoare. Însă acest potenţial ridicat este egalat de controversele etice pe care utilizarea acestora le ridică. Aceste controverse se nasc ca urmare a faptului că celulule stem embrionare sunt derivate din ovulele fertilizate in vitro, în afara corpului, şi au potenţialul de a se transforma în orice celulă componentă a corpului uman. În condiţii speciale, celulele embrionare pot fi cultivate pentru a rămâne nespecializate, conservându-şi astfel capacitatea de a se transforma în orice celulă are nevoie un pacient. Primele astfel de loturi de celule au existat începând cu august 2001, finanţarea cercetărilor în aceste sens fiind strict controlată de către administraţia George W. Bush. În martie 2009, preşedintele american Barack Obama a eliminat restricţiile anterior impuse asupra finanţării federale cu precizarea că viitoarele studii care implică celulele stem embrionare se desfăşoară sub normele etice şi legale impuse de National Insitute of Health (NIH).
Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze un tip artificial de celule stem, celulele stem pluripotente induse. Acestea sunt obţinute prin programarea celulelor stem adulte să adopte comportamentul celulelor stem embrionare. Dat fiind originea acestor celule, riscul ca acestea să prezinte sau să dezvolte anomalii este în continuare ridicat. Oamenii de ştiinţă speră că vor putea folosi în viitor aceste celule în cadrul transplanturilor, precizează NIH.
Mai puteţi citi pe această temă:
În premieră, un copil cu autism din România va fi tratat cu propriile celule stem în SUA
Savanţii au crescut ”creiere” tridimensionale din celule stem
Cercetătorii au creat, în premieră, ovule umane imature din celule stem